Mini-summitul UE caută unitatea în Balcani în faţa crizei migraţiei

Mini-summitul - despre care diplomaţi europeni afirmă că a fost cerut de către cancelarul german Angela Merkel - este ultima dintr-o serie de întâlniri UE la nivel înalt, care au eşuat până în prezent să ajungă la o abordare comună a modului de gestionare a situaţiei miilor de migranţi care ajung în Europa zilnic.

Juncker i-a convocat pe liderii Austriei, Bulgariei, Croaţiei, Macedoniei, Germaniei, Greciei, României, Serbiei, Sloveniei şi Ungariei, alături de cu organizaţii cu activitate în domeniul refugiaţilor implicate, să participe la această reuniune de la Bruxelles.

"Fiecare zi contează", a declarat preşedintele CE sâmbătă, într-un interviu pentru săptămânalul Bild am Sonntag. "Riscăm să vedem curând familii pierind mizerabil în râuri îngheţate din Balcani", a avertizat el.

Unii eurodeputaţi au deplând faptul că nu toate statele membre UE sunt prezente la reuniune, la ora locală 16.00 (18.00, ora României), la Bruxelles, apreciind că mai ales absenţa Franţei ar putea limita avansarea către un plan.

Peste 680.000 de migranţi şi refugiaţi au traversat anul acesta în Europa, pe mare, fugind din calea războiului şi sărăciei din orientul Mijlociu, Africa şi Asia, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM).

Bulgaria, Serbia şi România au anunţat că îşi vor închide frontierele, dacă Germania sau alte state închid uşa refugiaţilor, avertizând că nu vor lăsa Balcanii să devină o "zonă-tampon" cu migranţi blocaţi.

Presa germană scrie că Junker urmează să prezinte un plan în 16 puncte, inclusiv un angajament de a nu trimite migranţi dintr-o ţară în alta fără un acord prealabil.

"Provocarea acum este o încetinire a fluxului migraţiei şi o aducere a frontierelor noastre externe sub control", a declarat Juncker pentru Bild. "Trebuie, de asemenea, să spunem clar că, oamenii care sosesc la frontierele noastre şi nu caută protecţie internaţională nu au dreptul să intre în UE", a adăugat el.

După patru ani de criză economică, guvernele Europeii se străduiesc să facă faţă unui aflux de oameni care fug din calea războiului şi oprimării din ţări ca Siria, Afganistan şi Eritreea.

Lipsa unei politici comune afectează relaţiile dintre liderii europeni, ceea ce ridică întrebări cu privire la viitorul Europei.

Decizia Ungariei de a-şi închide frontiera cu Serbia şi Croaţia a determinat alte ţări să-i urmeze exemplul, ceea ce a condus la blocarea a mii de oameni, în condiţii inumane, în frig.

Amnesty International (AI) subliniază că liderii europeni nu-şi pot permite să plece de la reuniune fără să ajungă la un acord asupra unui plan.

"Odată cu apropierea iernii, vederea a mii de refugiaţi care dorm sub cerul liber în timp ce străbat Europa reprezintă un rechizitoriu copleşitor la adresa eşecului Uniunii Europene de a oferi un răspuns coordonat crizei refugiaţilor", a denunţat John Dalhuisen, directorul Amnesty pentru Europa şi Asia Centrală.