Jacques Chirac, în vârstă de 78 de ani, urmează să răspundă la tribunalul corecţional din Paris într-un dosar vizând presupuse locuri de muncă fictive, datând de la începutul anilor ’90, când era primar al Parisului.
La solicitarea avocaţilor săi, el a fost scutit de obligaţia de a fi prezent în prima zi de audieri, dar urmează să compară în instanţă marţi.
Procesul său ar putea fi însă amânat cu mai multe luni, dacă avocatul uneia din cele nouă persoane judecate împreună cu el în acest proces obţine câştig de cauză.
Jean-Yves Le Borgne contestă o normă de drept care a împiedicat prescrierea faptelor şi vrea să aducă acest litigiu în faţa Curţii Constituţionale.
Dacă solicitarea este reţinută de tribunal, procesul „se va opri”, potrivit lui Le Borgne, timp în care Curtea de Casaţie decide dacă o transmite sau nu Curţii Constituţionale.
Ea are trei luni pentru a face acest lucru. Dacă litigiul ar fi transmis Consiliului, acesta ar avea încă trei luni pentru a se pronunţa.
Dosarul presupuselor locuri de muncă fictive are două secţiuni: una instrumentată la Paris, vizând 21 de presupuse locuri de muncă de complezenţă, o alta instrumentată la Nanterre (în apropiere de Paris), vizând şapte posturi ocupate de membri ai RPR (predecesor al UMP, partidul actualului preşedinte Nicolas Sarkozy).
Fostul premier Alain Juppe, în prezent ministru de Externe, a fost condamnat în 2004 în ultima secţiune a procesului, Jacques Chirac fiind protejat atunci de imunitatea prezidenţială.
În prima zi a procesului, procurorul din Paris, Jean-Claude Marin, va explica, într-un demers foarte neobişnuit, de ce Parchetul solicitase abandonarea procedurilor judiciare în 2009.
Principala victimă, municipalitatea Paris va fi absentă, ea renunţând să se mai constituie ca parte civilă, după un acord de despăgubiri încheiat în septembrie 2010 cu UMP şi Jacques Chirac.
Asociaţia de luptă împotriva corupţiei Anticor şi mai multe persoane fizice s-au constituit însă ca parte civilă în proces.