Ministru bulgar: Dependenţa de echipament sovietic ameninţă forţele bulgare cu „consecinţe catastrofale”

Dependenţa de echipamente militare din perioada sovietică, piese de schimb şi servicii de mentenanţă din Rusia este rezultatul proastei administrări a forţelor armate bulgare în ultimii 10-15, a declarat Şalamazov pentru BBC, pe fundalul unui adevărat război bulgar-rus al declaraţiilor privind o presupusă implicare rusă în Ucraina şi al presiunilor Moscovei în vederea urgentării lucrărilor la gazoductul South Stream.

O consecinţă, în contextul înfruntării actuale dintre NATO şi Rusia cu privire la rolul jucat de ruşi în conflictul din Ucraina, este că Bulgaria a ajuns dependentă de vecinii săi, Grecia şi România, pentru a-şi patrula frontierele de la Marea Neagră, a apreciat ministrul în interviul pentru BBC.

„Zona critică este mai ales apărarea aeriană, pentru că toate radarele, toate complexele de rachete (de tip) sol-aer şi avioane de vânătoare au fost produse în Uniunea Sovietică”, a spus Şalamazov care, după alegerile de la 5 octombrie şi negocierile în vederea formării unui nou Guvern, s-a simţit „neobişnuit de liber să spună ce gândeşte despre situaţia forţelor armate”, comentează BBC. „Iar mentenanţa, în special a avioanelor, depinde foarte mult de revizia motoarelor şi altor echipamente în Rusia”, a adăugat el.

Ministrul a insistat asupra flotei îmbătrânite de avioane de vânătoare de tip MiG-29. Bulgaria alocă în prezent 1,3% din PIB bugetului Apărării, deşi NATO recomandă alocarea a cel puţin 2%. Trupele bulgare au scăzut la 30.000, de la 110.000 în 1999, ţinta iniţială fiind 45.000 de oameni.

Şalamazov a subliniat totodată asupra unei „vulnerabilităţi foarte mari” a Bulgariei din cauza conflictului armat din Ucraina, dar a apreciat că situaţia forţelor terestre „nu este aşa de dramatică” şi că industria militară bulgară poate deservi echipamente din era sovietică, spre exemplu tancuri de tip T-72.

Însă el şi-a exprimat îngrijorarea faţă de un sentiment prorus în Bulgaria. În alegerile de la 5 octombrie, „mai multe partide au acordat o prioritate înaltă cooperării cu Rusia şi aderării la Uniunea Eurasiatică, în locul unei consolidări a nivelului integrării noastre în NATO şi UE”, a spus el. „Acest lucru crează tensiuni şi neînţelegeri, inclusiv în rândul forţelor armate”, a adăugat ministrul. Invitat să răspundă comentariilor lui Şalamazov, liderul partidului prorus Ataka Volen Siderov l-a catalogat pe ministru drept „agent american”.

Alte ţări care au membre ale fostului Pact de la Varşovia au dezvoltat diverse strategii pentru a pune capăt dependenţei de echipamentul din perioada sovietică. Polonia a lansat în 2013 cea mai mare licitaţie organizată vreodată de vreun stat membru NATO, iar bugetul apărării polone a atins 1,95% din PIB. Ungaria şi-a înlocuit MiG-urile cu avioane de vânătoare de tip Gripen în 2009.

După forţele bulgare, cele ale Slovaciei sunt cele mai vulnerabile în ceea ce priveşte echipamentul militar depăşit moral. Durata de viaţă a aproximativ 70% din vehiculele armatei slovace şi aproximativ 90% din muniţie a expirat, potrivit Central European Policy Institute (CEPI), un centru de reflecţie cu sediul la Bratislava.

Tensiunile dintre Bulgaria şi Rusia s-au amplificat după ce preşedintele Rosen Plevneliev a catalogat Rusia drept un „stat naţionalist şi agresiv”, din cauza presupusei implicări în Ucraina.

De asemenea, după ce Şalamazov a sugerat că Sofia ar putea să achiziţioneze avioane de tip F-16 la mâna a doua din Italia ori Grecia sau avioane de tip Eurofighter din Portugalia, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a scris într-un mesaj postat pe Twitter: „Veşti din Bulgaria: un anumit Şalamazov l-a convins pe premierul Bliznaşki să trădeze încă o dată Rusia… în favoarea unor vulturi de mâna a doua”. Şeful diplomaţiei bulgare Daniel Mitov i-a replicat că asemena comentarii sunt „extrem de nedemne, contrare bunelor maniere şi arată o lipsă de rspect faţă de instituţiile bulgare”.