Ministrul belgian de Finanţe a demisionat

Steven Vanackere a "respins orice eroare" într-o polemică legată de cumpărarea a unor părţi din Mişcarea Muncitorească Creştină Flamandă (ACW), un organism de care este apropiat", de către banca Belfius, dar a apreciat că atacurile împotriva lui îi subminează capacitatea de a se apăra în timp ce Belgia se pregăteşte de noi măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul public, informează agenţia de presă belgiană Belga.

"Climatul de neîncredere creat de acest scandal îmi deranjează munca şi poartă atingere interesului ţării. Aceasta depăşeşte ceea ce personal pot încasa", a spus Vanackere în cursul unei conferinţe de presă.

În ianuarie, Belfius (fosta Dexia Banque Belgique) a anunţat că a cumpărat pentru 110 milioane de euro părţi beneficiare din ACW şi pandantul său francofon, MOC, deţinute în Belfius Assurances şi Belfius Banque.

Cea mai mare parte din această sumă a fost reinvestită de cele două organizaţii într-un împrumut emis de Belfius cu o dobândă de 6,25%, la care ar trebui să se adauge un bonus de 1,5%.

Aceste practici, care se referă la o "inginerie financiară" realizată de ACW, legat de aripa stângă a Partidului Creştin Democrat Flamand, au fost denunţate, la sfârşitul lui februarie, de principalul partid de opoziţie din Flandra, formaţiunea separatistă Noua Alianţă Flamandă (NVA).

Înainte de următoarele alegeri legislative, prevăzute în mai 2014, poziţia lui Steven Vanackere a devenit nesigură după ce presa flamandă a dezvăluit că un administrator din cadrul Belfius, Wouter Devriendt, dispunea de un birou la ministerul său, unde joacă rolul unui consilier de externe, deşi ministrul afirma contrariul duminică la prânz.

Demisia ministrului de Finanţe nu ar trebui să o antreneze pe cea a Guvernului de coaliţie condus de către socialistul francofon Elio Di Rupo, care, înainte de următoarele alegeri, încearcă să pună în practică o reformă vastă în cadrul instituţiilor belgiene, cu scopul de a acorda mai multă putere regiunilor.

Guvernul, alcătuit din socialişti, liberali şi creştin-democraţi, atât flamanzi, cât şi francofoni, trebuie să găsească între două şi trei miliarde de euro suplimentari în următoarele săptămâni pentru a continua consolidarea finanţelor publice, după ce au administrat, deja, ţării o cură de austeritate de peste 17 miliarde de euro de la intrarea sa în funcţiune la sfârşitul lui 2011.