Ministrul cipriot de Externe va demisiona, după explozia unui stoc de armament

Acest accident militar, cel mai grav de la invazia nordului Ciprului de către Turcia, în 1974, a provocat furia ciprioţilor, care acuză Guvernul de neglijenţă şi care participă la mitinguri cu miile, cerând demisia preşedintelui Demetris Christofias.

După ce a răspuns unor interpelări în faţa Parlamentului, Kyprianou le-a spus jurnaliştilor că îi va cere lui Christofias să accepte plecarea sa, "nu din cauza unui sentiment de vinovăţie, ci din motive de sensibilitate politică".

El ar deveni, astfel, cel de al doilea ministru, după cel al Apărării, care părăseşte Cabinetul, după explozia, la 11 iulie, a unui transport de armament iranian, capturat din 2009, de pe o navă care se îndrepta spre Siria, încălcând un embargou. Acest armament a fost stocat în principala bază navală din sudul ţării.

Un purtător de cuvânt al Guvernului, Stefanos Stefanou, a confirmat că ministrul a abordat problema demisiei sale, la telefon, cu preşedintele.

Kyprianou a declarat că este la dispoziţia anchetatorilor. "Sper că toată lumea este conştientă de gravitatea situaţiei şi de necesitatea de a da socoteală. Sper că toată lumea va coopera pentru stabilirea responsabilităţilor, pe baza faptelor reale", a subliniat el.

Potrivit documentelor obţinute de presă, cel puţin cinci miniştri erau la curent cu riscurile de explozie a celor 98 de containere cu arme, stocate în soare, într-o bază situată în vecinătatea principalei termocentrale de pe insulă, în apropiere de oraşul de coastă Limassol.

Suflul exploziei, în care au fost ucise 13 persoane, între care şi comandantul Marinei cipriote, iar alte 60 au fost rănite, a avariat grav termocentrala de pe insulă, care va putea funcţiona abia peste câteva luni.

Guvernul afirmă că preşedintele nu era informat despre acest pericol.

Dar furia ciprioţilor nu se diminuează, iar ranchiuna acestora a fost intensificată atât de ceea ce ei au perceput drept o reticenţă a preşedintelui de a prezenta scuze pentru catastrofă, cât şi de întreruperile de energie, considerate arbitrare. Următoarea mare manifestaţie împotriva lui Christofias este prevăzută marţi.

"Este vorba despre cea mai gravă criză din 1974, în acelaşi timp politică şi economică", a apreciat preşedintele Parlamentului, Yiannakis Omirou.

Din cauza lipsei de electricitate, ciprioţii se confruntă cu întreruperi ale alimentării cu energie de două ore, o dată sau de două ori pe zi, iar autorităţile au cerut populaţiei să limiteze utilizarea sistemelor de climatizare, în condiţiile în care temperatura atmosferică variază între 35 şi 40 de grade Celsius.

Grecia a promis două generatoare, Israelul aproximativ zece, de capacitate redusă, iar Ciprul va importa electricitate din nordul insulei, o entitate recunoscută doar de Turcia.