Emmanuel Macron renunţă la pensia de preşedinte

Pensia unui fost şef de stat francez se ridică la 6.220 de euro brut pe lună. Macron, care a împlinit sâmbătă 42 de ani, a anunţat şi că nu va face parte în viitor din Consiliul Constituţional, organism în care foştii preşedinţi ai ţării sunt membri de drept pe viaţă. Indemnizaţia membrilor Consiliului Constituţional se ridică la 13.500 de euro pe lună.

Astfel, Macron ar urma să devină primul preşedinte francez care renunţă la pensia la care ar avea drept ca fost şef de stat.

Decizia lui Macron vine pe fondul unor greve şi proteste cauzate de propunerea şefului statului privind reforma sistemului de pensii din această ţară. Propunerile acestuia includ, printre altele, eliminarea regimului special de pensii pentru diverse sectoare din economie, precum cel al transporturilor feroviare, dar şi creşterea vârstei de pensionare, de la 62 la 64 de ani.

Portul Militar Constanța va fi dezvoltat printr-un proiect propus de Forțele Navale Române

15:02

Control ANPC la Dragonul Roşu. Au fost zeci de amenzi şi au fost închise temporar puncte de lucru

14:43

De asemenea, preşedintele francez a făcut apel la „un armistiţiu” cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în condiţiile în care traficul rutier şi feroviar este grav afectat de greva transportatorilor.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, decizia lui Macron privind renunţarea la pensie nu a fost luată pentru „vizibilitate”, ci preşedintele îşi doreşte „consecvenţă”.

Conform unei legi din anul 1955, pensia acordată foştilor şefi de stat nu este supusă vreunei limite de vârstă, de venituri sau de număr de mandate.

„El a decis că nu i se va aplica această lege pe termen scurt în 2022 sau în 2027, în cazul unui al doilea mandat”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. În schimb, va fi creat un nou sistem în cadrul viitoarei scheme, bazat pe puncte. Ca parte a reformei în curs, acest sistem ar urma să înlocuiască cele 42 de scheme de pensii existente în Franţa. Astfel, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, ideea de „consecvenţă” presupune că legea din 1955 ar urma să nu se mai aplice în cazul niciunui viitor preşedinte.

Foto: Profimedia