Ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, şi-a dat demisia: Consider că este datoria mea să îl ajut pe Alexis Tsipras

Varoufakis a afirmat într-un comunicat că a fost informat că unii membri ai zonei euro ar prefera să fie absent de la reuniunile miniştrilor de Finanţe, "o idee despre care premierul a considerat că l-ar putea ajuta să ajungă la un acord". "Din acest motiv, părăsesc Ministerul de Finanţe astăzi", a precizat el.

"Referendumul din 5 iulie va rămâne în istorie ca un moment unic în care o mică ţară europeană s-a ridicat împotriva sclaviei datoriilor", a scris Yanis Varoufakis pe site-ul său.

"Ca toate luptele pentru drepturi democratice, această respingere istorică a ultimatumului Eurogrupului din 25 iunie vine cu un preţ. Prin urmare, este esenţial ca imensul capital acordat Guvernului nostru de splendidul NU să fie imediat investit într-un DA pentru o soluţionare adecvată - un acord care implică restructurarea datoriei, mai puţină austeritate, redistribuirea în favoarea celor nevoiaşi şi reforme reale", a adăugat el.

"La scurt timp după anunţul rezultatelor referendumului, am fost informat despre o anumită preferinţă a unora dintre participanţii la Eurogrup şi presupuşi parteneri pentru absenţa mea la întâlnirile lor; o idee despre care premierul a considerat că l-ar putea ajuta să ajungă la un acord. Din acest motiv, părăsesc Ministerul de Finanţe astăzi", a subliniat Varoufakis.

"Consider că este datoria mea să îl ajut pe Alexis Tsipras să exploateze, aşa cum consideră potrivit, capitalul pe care poporul grec ni l-a acordat prin referendumul de ieri. Şi voi purta dezgustul creditorilor cu mândrie", a mai scris ministrul demisionar pe site-ul său.

"Îl voi susţine deplin pe premierul Tsipras, pe noul ministru de Finanţe şi Guvernul nostru. Efortul supraomenesc de a onora curajosul popor al Greciei şi faimosul OXI (NU) pe care l-a spus democraţilor din toată lumea este abia la început", a conchis el.

Un referendum a avut loc duminică în Grecia la iniţiativa premierului de extremă-stânga Alexis Tsipras, care a vrut să afle opiniile majorităţii cetăţenilor despre măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării.

Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 94,73 la sută din voturi, 61,28% dintre alegători au respins măsurile economice propuse de Grupul Bruxelles, iar 38,72% s-au pronunţat în favoarea acestora. Prezenţa la urne a fost de 62,51%.

Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă o plată de 1,6 miliarde de euro către FMI.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.