Misterul oaselor lui Potemkin, furate de ruşi din catedrala Herson

Într-o seară de la sfârşitul lunii octombrie, în timp ce luptele se înteţeau, iar trupele ucrainene erau aproape de preluarea oraşului, părintele Vitalij ţinea liturghia în Catedrala Sfânta Ecaterina din Herson.

Liniştea a fost spartă de o intervenţie în forţă. „Au apărut deodată, trebuie să fi fost vreo 20. Toţi înarmaţi şi mascaţi. Mi-a fost frică pentru viaţa mea”, a spus preotul.

În timp ce părintele continua să cânte şi să se roage alături de credincioşi, un alt preot a fost nevoit să-i conducă pe soldaţii ruşi spre intrarea în criptă, ascunsă de o lespede de marmură care acoperea o trapă de pe podea.

Au ridicat-o, au coborât scara mică care ducea la sarcofagul de lemn, au scos capacul şi au luat o pungă mică neagră care conţinea oasele prinţului Grigori Alexandrovici Potemkin, toate numerotate. „Le-au încărcat într-o dubă şi au plecat”, îşi amintesc martorii.

Era iubitul Ecaterinei cea Mare

Furtul rămăşiţelor lui Potemkin, generalul favorit şi iubitul Ecaterinei cea Mare, a fost o altă demonstraţie a dorinţei lui Vladimir Putin, pentru care trecutul înseamnă o Rusia imperialistă.

Sunt oasele liderului care a fondat Herson şi Nikolaev, a convins-o pe ţarină să anexeze Crimeea, în 1783, smulgând-o de la Imperiul Otoman şi a inventat conceptul de Novorossia, noua Rusie care se extinde până la Marea Neagră.

Locaţia actuală a osemintelor rămâne secretă. „Le-am transportat pe malul stâng al Niprului, acum sunt în siguranţă”, a declarat pentru televiziunea rusă Vladimir Saldo, omul pus de Putin la conducerea regiunii Herson, zonă recucerită între timp de armata ucraineană.

Potrivit părintelui Vitalij, Patriarhul Moscovei Kirill „l-a proclamat sfânt pe prinţul Potemkin”, confirmând astfel obsesia lui Putin pentru trecutul ţarist, în special pentru cel legat de numele Ecaterinei a II-a.

După cum a explicat pentru New York Times Simon Sebag Montefiore, istoric specializat în Rusia ţaristă, preşedintele rus „încearcă să îmbine măreţia strălucitoare a imperiului Romanov cu gloria întunecată a superputerii staliniste într-un hibrid modern special”. 

Urmează o sărbătoare ultranaţionalistă în direct?

Savantul prezice că rămăşiţele ar putea fi duse la Moscova, unde probabil vor fi subiectul unei sărbători ultranaţionaliste transmise în direct la TV.

Montefiore a povestit în extraordinara sa carte „Romanovii” relaţia simbiotică dintre ţarină şi prinţ, alcătuită din libertinism deschis şi voinţă de putere. În scrisorile ei, l-a numit „Leul meu” şi „sufletul meu pereche”. 

A fost a opta oară în care s-a încălcat odihna veşnică a lui Grigori Potemkin. Prima s-a petrecut în 1801, la zece ani după moarte, când ţarul Paul I, fiul şi succesorul Ecaterinei a II-a, gelos pe faptul că mormântul construit la Herson de mama sa pentru iubitul şi tovarăşul ei devenise loc de pelerinaj, a ordonat ca Potemkin să fie îndepărtat şi îngropat într-un loc nemarcat.

Între timp, repus la locul său, sarcofagul a fost deschis din nou în 1818, 1859, 1873, 1917 – în timpul Revoluţiei bolşevice, 1930 şi, în cele din urmă, în 1980, înainte de furtul din octombrie.