Mogherini îndeamnă statele membre UE la unitate în faţa crizei imigranţilor

Europa începe în sfârşit să vadă amploarea problemei, care nu afectează doar anumite state, ca Grecia şi Italia, ci întreaga Europă, a declarat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini, citată de CNN, într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii.

"De asemenea, este necesar să începem să folosim cuvintele potrivite. Este parţial un aflux de imigranţi, dar este în principal un aflux de refugiaţi, care ne pune într-o situaţie diferită în ceea ce priveşte obligaţiile legale şi morale pe care le avem", a subliniat ea, avertizând că această situaţie nu va dispărea curând.

"A venit vremea ca aruncatul vinei să înceteze", a subliniat Mogherini, iar statele UE este necesar să găsească modalităţi comune pentru a-şi împărţi responsabilităţile în gestionarea afluxului de refugiaţi şi imigranţi, în loc să lase doar câteva state să ducă această povară, a îndemnat ea.

Cotele obligatorii au fost respinse de unele state UE, însă un sistem voluntar face luarea deciziilor şi mai dificilă, a subiniat şefa diplomaţiei europene, astfel încât sunt necesare sisteme comune pentru accelerarea procesului.

În cadrul reuniunii informale, Austria a îndemnat UE să "deschidă ochii" la criza imigranţilor, subliniind asupra unor evenimente recente pe care le-a catalogat drept "ruşinoase", relatează Euronews.

Mogherini a anunţat un acord cu privire la planurile de distrugere a ambarcaţiunilor traficanţilor de imigranţi la Mediterana.

Însă, în faţa lipsei de unitate în criza imigranţilor, ea a făcut un apel.

"Este necesar să ne consolidăm cooperarea şi că lucrăm împreună, fără să dăm vina unii pe alţii, noi între noi, europenii - state membre, ţări candidate, instituţii", a îndemnat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă.

Cu toate acestea, acuzaţiile reciproce între europeni se intensifică.

Ministrul ungur de Externe Péter Szijjártó a denunţat ceea ce el a catalogat drept "politica eşuată a migrării" a Uniunii şi "declaraţii iresponsabile" ale unor politicieni, referindu-se la decizia cancelarului german Angela Merkel de a accepta cererile de azil ale tuturor refugiaţilor sirieni.

Alte ţări europene contestă, de asemenea, propunerea Comisiei Europene (CE) de a redistribuire a refugiaţilor între statele Uniunii.

Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak a declarat că aceasta va fi interpretată de către refugiaţi ca o "invitaţie" de a veni în Europa.

Pe un ton diferit, Asutria a anunţat că-i va primi pe cei care ajung la frontierele sale, subliniind că sunt liberi să ceară azil acolo sau să-şi continue drumul către Germania.

"Noaptea trecută (de vineri spre sâmbătă) a fost o revelaţie, expunând o situaţie ruşinoasă în Europa, acum. Eu sper ca acest lucru să(-i facă pe unii să) deschidă ochii asupra faptului că situaţia nu poate continua aşa", a declrat ministrul austriac de Externe Sebastian Kurz.

Franţa şi Germania au propus un mecanism de primire, care să fie permanent şi obligatoriu în întreaga Uniune.

Însă premierii Cehiei, Poloniei, Ungariei şi Slovaciei s-au întâlnit şi au emis o declaraţie comună în care afirmă că intenţionează să îmbunătăţească procedurile cu privire la tranzit şi azil referitoare la imigranţi. Ei au anunţat, de asemenea, că vor ajuta ţările din Balcani să-şi consolideze frontierele.

Miniştrii de Externe ai UE urmează să participe la o nouă reuniune de urgenţă, la Bruxelles, pe 14 septembrie.