Mohamed ElBaradei anunţă "începutul unei noi ere în Egipt", în a şasea zi de proteste de stradă

Mobilizarea egiptenilor care cer înlăturarea lui Mubarak nu a părut diminuată duminică, după şase zile de manifestaţii şi confruntări soldate cu cel puţin 125 de morţi şi după ce liderul egiptean a anunţat o serie de schimbări în structura puterii.

La Washington, secretarul de Stat american Hillary Clinton a pledat pentru "o tranziţie ordonată" şi a apreciat că procesul abia a început, precizând însă că, pentru moment, nu se pune problema suspendării ajutorului american pentru Egipt, principalul aliat al SUA în lumea arabă.

Alăturându-se manifestanţilor pentru prima dată duminică seară, ElBaradei i-a asigurat pe aceştia că Egiptul este "la începutul unei noi ere", cerându-le să dea dovadă de răbdare, deoarece "schimbarea va sosi".

Înconjurată de tancuri, piaţa Tahrir (piaţa Eliberării), situată în centrul capitalei egiptene, este, începând de marţi, principalul punct de adunare pentru manifestanţii care cer plecarea lui Mubarak. Protestatarii au scris pe asfaltul pieţei, cu caractere arabe uriaşe, "Pleacă, laşule, agent al americanilor".

Canalul de televiziune Al-Jazeera, care a nemulţumit multe guverne arabe prin relatările despre proteste, a fost interzis duminică în Egipt.

Televiziunea de stat a anunţat însă că preşedintele Mubarak a vizitat în cursul dimineţii centrul operaţional al armatei, a doua zi după ce l-a numit în funcţia de vicepreşedinte pe şeful serviciilor de informaţii, Omar Suleiman, şi a însărcinat un fost general de aviaţie să formeze un nou guvern.

În pofida acestui anunţ, Coaliţia naţională pentru schimbare, din care fac parte mai multe formaţiuni de opoziţie, l-a mandatat pe ElBaradei, fost director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), "să negocieze cu puterea".

Preşedintele Parlamentului egiptean, Fathi Sorour, a anunţat duminică seară că rezultatele alegerilor legislative de la sfârşitul anului trecut vor fi "corectate", în conformitate cu deciziile justiţiei. Scrutinul a fost boicotat de principalele forţe de opoziţie, care au denunţat fraude masive.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, mii de deţinuţi s-au revoltat şi au evadat din închisori, armata anunţând în cursul zilei că a arestat peste 3.000 de evadaţi şi de infractori.

Mişcările de protest au paralizat parţial Egiptul - numeroase bancomate sunt nealimentate, iar băncile şi Bursa au rămas închise duminică.

După un val de jafuri la Cairo, armata pare să-şi fi consolidat prezenţa, luând măsuri mai ferme pe străzile din capitala egipteană. Locuitorii au format comitete cetăţeneşti, patrulând, înarmaţi cu puşti, bâte sau bare de fier, în cartierele rezidenţiale, pentru a preveni atacurile şi furturile.

Revolta populară, declanşată la 25 ianuarie, la 11 zile după ce fostul preşedinte tunisian Zine El Abidine Ben Ali a fost nevoit să fugă din ţară ca urmare a protestelor de stradă, provoacă îngrijorare în capitalele din întreaga lume. Ambasada SUA la Cairo a anunţat că pregăteşte evacuarea cetăţenilor americani din Egipt, începând de luni.

Numeroase agenţii de turism au suspendat plecările către Egipt, în plin sezon turistic, iar Arabia Saudită, Libia, Libanul, India, Grecia, Turcia, Irakul şi Azerbaidjanul au organizat curse speciale pentru a asigura repatrierea cetăţenilor lor.

Pe aeroportul din Cairo, mii de turişti, expatriaţi şi egipteni au luat cu asalt ghişeele companiilor aeriene, în încercarea de a părăsi Egiptul.

În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că ţara sa vrea menţinerea păcii cu Egiptul şi stabilitatea în regiune, în timp ce mişcarea Hamas, care controlează Fâşia Gaza, a anunţat închiderea terminalului de la Rafah, situat la graniţa cu Egiptul.