Moldovenii îşi aleg duminică preşedintele: Igor Dodon sau Maia Sandu. Încotro se îndreaptă Republica Moldova?

În primul tur le alegerilor prezindenţiale din Republica Moldova, candidatul prorus, Igor Dodon, a obţinut 48,23% din voturi, iar Maia Sandu, un politician considerat proeuropean, a fost votată de 38,42% din electorat.

"Un politician prorus din Republica Moldova care a ameninţat să renunţe la cooperarea cu Uniunea Europeană are şanse mari să devină preşedinte. Victoria lui Igor Dodon ar consolida influenţa Moscovei în Europa de Est pe fondul ascensiunii politicienilor eurosceptici şi antisistem pe întregul continent. Igor Dodon, care a pledat şi pentru recunoaşterea regiunii Crimeea ca parte a Rusiei, se confruntă cu Maia Sandu, un politician proeuropean, în primul scrutin prezidenţial cu vot direct organizat în Republica Moldova în 20 de ani. Scrutinul programat duminică în R.Moldova coincide cu alegerile prezidenţiale din Bulgaria, unde favoritul militează tot pentru consolidarea relaţiilor cu Moscova", comentează Financial Times.

Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi Bulgaria au loc la doar câteva zile după ce victoria lui Donald Trump a generat semne de întrebare privind continuarea susţinerii Statelor Unite ale Americii pentru ţările central şi est-europene, supuse presiunilor Rusiei.

"În cazul în care Igor Dodon şi Rumen Radev vor câştiga alegerile, situaţia ar putea trage un semnal de alarmă la Bruxelles, pe fondul intensificării în estul Europei a sentimentelor de revoltă faţă de valorile UE. În această categorie intră premierul Ungariei, Viktor Orban, şi Milos Zeman, preşedintele Cehiei, amândoi pledând pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Moscova", notează FT.

Maia Sandu, candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), aflată, potrivit sondajelor, cu 10% în urma lui Igor Dodon, afirmă că scrutinul prezidenţial comportă "pericole majore". “Noi considerăm că modelul de dezvoltare european – drepturi, prosperitate, securitate - este cel mai propice pentru ţara noastră şi nu vedem cum ne-ar putea ajuta proiectul „alternativ” de dezvoltare. Mai ales că acum, în Republica Moldova, se construieşte o „verticală a puterii” pe model putinist. Iată de ce preluarea preşedinţiei de către forţele anti-oligarhice ar putea însemna un prim pas spre revenirea la obiectivul reintegrării europene. Pentru aceasta, Republica Moldova trebuie să devină un stat cu instituţii puternice, o justiţie independentă şi o economie durabilă. Aceasta este calea reintegrării pe care o vedem. Doar aşa vom convinge atât cetăţenii noştri, cât şi pe cei europeni, că putem avea un proiect de dezvoltare comun”, a declarat Maia Sandu într-un interviu pentru Gandul.info.

În campanie, Dodon a stârnit o controversă afirmând că fosta regiune ucraineană Crimeea aparţine Rusiei. Întrebat acum ce părere are despre anexarea Crimeei, Dodon a precizat: "De facto, Crimeea este parte a Rusiei acum, dar, la nivel legal, anexarea nu este recunoscută de Occident, nici de majoritatea ţărilor", nici măcar de Republica Moldova”. În opinia candidatului prorus, recunoaşterea de către Chişinău a anexării regiunii Crimeea ar comporta "multe riscuri" în contextul crizei separatiste din Transnistria. Soluţia pentru Transnistria ar fi "garantarea unui statut special" pentru regiunea cu populaţie majoritar prorusă, a apreciat Igor Dodon.

Atacuri au fost şi în cadrul dezbaterii, desfăşurată joi, dintre cei doi contracandidaţi la preşedinţia Republicii Moldova. Dodon a anunţat că dacă va câştiga, va insista ca în şcoli să fie predată istoria Republicii Moldova în loc de istoria României.

"Eu voi insista ca istoria Moldovei să revină în şcoli. Copiii noştri trebuie să cunoască adevărul istoric. Sunt multe lucruri în istoria românilor care nu corespund realităţii. Eu mă bazez pe Constituţie, iar în ea scrie limba moldoveneacă", a menţionat Dodon, citat de Unimedia.

La rândul său, Maia Sandu a exprimat îngrijorări că dacă ar câştiga, Dodon ar face o prioritate din a scrie manuale de istorie "şi nu va avea timp să lupte cu oligarhii".

"Vai de noi dacă ajunge Igor Dodon să ne scrie istoria. El se va ocupa de istorie şi nu va avea timp să lupte cu oligarhii, de pensii, de corupţie, de economie, prioritatea lui este să scrie manuale de istorie. De acest lucru trebuie să se ocupe oamenii de ştiinţă. Politicienii nu trebuie să se amestece în asta, sau poate mâine, pomâine ne vom trezi că politicul dictează cum să fie scrisă în manuale, biografia domnului Dodon?", i-a răspuns Maia Sandu.

Tot în campanie, Igor Dodon a ameninţat că va retrage cetăţenia moldovenească fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, dacă va ajunge şef al statului. “În ceea ce ţine de Băsescu, eu ştiu, şi am acumulat toate documentele necesare: atunci cand au fost depuse actele şi cand s-a luat decizia, s-a încălcat procedura. De aceea domnule Băsescu, profiţati acum, câteva zile. După data de 14, veti pierde această cetăţenie pe care nu o meritaţi", a spus Dodon.

Fostul preşedinte Traian Băsescu şi soţia sa, Maria Băsescu, au depus, în urmă cu câteva zile, jurământul de cetăţeni ai Republicii Moldova la sediul Ambasadei Republicii Moldova în România.

Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, este situată în zona de conflict politic între Uniunea Europeană şi Rusia, o regiune în care cele două părţi depun eforturi de zece ani pentru creşterea influenţei.

Cine sunt cei doi candidaţi

Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiştilor la preşedinţia R. Moldova, este un economist care a îndeplinit funcţia de prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul condus de Zinaida Greceanîi din anul 2006 până în 2 septembrie 2009. Începând din anul 2009, Dodon este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind iniţial ales pe listele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). În anul 2011, împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc a părăsit fracţiunea PCRM din Parlament, cei trei aderând ulterior la Partidul Socialiştilor. Igor Dodon este ales în acelaşi an preşedintele partidului.

Maia Sandu are 44 de ani şi a studiat managementul la ASE în Moldova, apoi a făcut un masterat în relaţii internaţionale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, iar între 2009 şi 2010- un masterat în administraţie publică în SUA, la Harvard Kennedy School of Government. A lucrat din 2010 până în 2012 la Washington, pe postul de consilier al directorului executiv, apoi a revenit în Moldova, unde a fost numită ministru al Educaţiei, rezistând în mai multe guverne, până în 2015: în guvernul Vlad Filat, apoi în guvernul Iurie Leancă şi cel al lui Chiril Gaburici. În iulie 2015, a fost propunerea PLDM pentru postul de premier, însă pentru că a pus condiţii intransigente, nu a fost susţinută de celelalte partide din alianţa în care se afla PLDM, în locul ei fiind desemnat Valeriu Streleţ. La finalul lui 2015, şi-a lansat propria platformă politică de dreapta, „În pas cu Maia Sandu”, care ulterior a devenit Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).

Citeşte şi: Donald Trump suţine că ar putea păstra anumite prevederi ale Obamacare, în pofida promisiunilor din campanie

Citeşte şi: PROTESTE de amploare în Coreea de Sud: Sute de mii de oameni cer demisia preşedintelui, implicat într-un scandal de corupţie - VIDEO

Citeşte şi: Un jurnalist francez, reţinut în Turcia în apropierea frontierei turco-siriene. Lucra la o serie de articole despre lovitura de stat

Citeşte şi: O persoană a fost împuşcată în timpul unui protest anti-Trump la Portland, Oregon - VIDEO

Citeşte şi: Victoria lui Donald Trump scoate oamenii în stradă: Proteste pentru a treia noapte consecutiv în mai multe oraşe din Statele Unite - FOTO, VIDEO