În primele etape ale conflictului, a existat un plan de pace convenit între părţi, plan pe care Putin l-a respins în cele din urmă.
I-a fost prezentat de colaboratorul său de încredere la acea vreme, Dmitri Kozak, negociatorul-şef al Ţarului pentru Donbass din 2020.
Kozak, în vârstă de 63 de ani, de origine ucraineană, era sigur că a dat lovitura: reuşise să găsească un acord cu Kievul capabil să satisfacă cererea Rusiei de a ţine Ucraina în afara NATO, acord care ar fi putut împiedica Moscova să se angajeze într-un ocuparea pe scară largă a ţării.
Dar Kremlinul ar fi blocat acordul, preferând să-şi continue campania militară. Putin ar fi precizat că concesiile negociate de colaboratorul său nu erau suficiente pentru că, între timp, şi-a lărgit obiectivele: urmărea anexarea unor mari porţiuni din teritoriul ucrainean. Acesta este motivul pentru care acordul a fost rupt.
Contextul a fost dezvăluit de Reuters pe baza mărturiei a trei surse apropiate conducerii ruse.
Kremlinul neagă totul. „Acesta este lipsit de orice referire la realitate. Aşa ceva nu s-a întâmplat niciodată. Aceasta este o informaţie absolut incorectă”, a răspuns purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov. Kozak nu a răspuns solicitărilor.
Respingerea acordului ar putea explica de ce Kozak, unul dintre cei mai puternici oameni din Rusia şi director adjunct al personalului lui Putin, prieten de multă vreme al Ţarului (în anii 90 au lucrat împreună în biroul primarului din Sankt Petersburg), este căzut din graţie: urmele lui s-au pierdut de câteva luni şi surse ucrainene l-au dat arestat pentru colaboraţionism în luna mai.