Monitorizarea Bulgariei şi României, "folosite în scopuri politice" de către UE, denunţă liderul PES

Într-un interviu pentru radiodifuzorul naţional bulgar bTV, Serghei Stanişev a evocat o "oboseală" a extinderii, la jumătatea anilor 2000, şi opoziţia unor state membre faţă de aderarea unor noi state între factorii care au determinat Bruxellesul să impună un mecanism de monitorizare.

Introducerea unor rapoarte în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în acest domenii a fost una dintre condiţiile prealabile în vederea aderării Bulgariei şi României la UE în 2007. Ambele state au fost de acord ca, anual, Comisia Europeană (CE) să prezinte rapoarte cu privire la situaţia sistemelor lor judiciare şi luptei împotriva corupţiei.

În contextul în care Bulgaria rămâne tot mai mult în urma României, potrivit ultimului raport, şi al unor tensiuni tot mai puternice în sistemul judiciar bulgar, în mijlocul unor reforme propuse de către actualul Guvern de la Sofia, unii deputaţi - atât din Bulgaria, cât şi din alte state membre ale Uniunii - au pus la îndoială eficienţa acestor rapoarte.

Însă premierul bulgar Boiko Borisov a apărat vineri mecanismul, subliniind că succesul Bulgariei în reformarea sistemului său judiciar se datorează în parte monitorizării UE. Unii oficiali din cadrul CE au exprimat anterior puncte de vedere similare.

Stanişev, un fost premier bulgar (2005-2009) şi un fost lider al Partidului Socialist Bulgar (2000-2014), a declarat pentru bTV că MCV nu are "criterii clare" de evaluare a progreselor înregistrate de cele două ţări.

El a apreciat că Bulgaria are nevoie de o strategie în vederea abordării pe termen lung a problemelor din sistemul său judiciar şi că încrederea cetăţenilor săi este necesar să fie câştigată indiferent dacă MCV va fi folosit sau nu în continuare.