MONITORUL APĂRĂRII | Care sunt rezultatele Preşedinţiei române a Consiliului UE în domeniul apărării europene?

Totodată, a fost demonstrată o reală capacitate de planificare, organizare şi desfăşurare a unui număr record de evenimente şi reuniuni, atât la nivel politico-strategic, cât şi de experţi. Ca urmare, examenul de capacitate europeană a fost trecut cu calificative superioare, fapt recunoscut de majoritatea oficialilor şi analiştilor europeni.

Se putea obţine mai mult din poziţia centrală deţinută în premieră de ţara noastră în arhitectura instituţională de la Bruxelles? Răspunsul este evident, afirmativ. Dincolo de eficienţa gestionării dosarelor importante ale Uniunii, analiza trebuie să vizeze şi rezultatele în planul promovării priorităţilor naţionale şi regionale pe agenda comunitară şi chiar măsura în care au fost iniţiate dezvoltări mai îndrăzneţe, născute din interesele României şi nivelul de ambiţie al Bucureştiului în diferitele domenii de acţiune europeană.

Toate aceste elemente de bilanţ le regăsim şi în spaţiul apărării europene, unul din cele mai dinamice domenii comunitare ale ultimilor ani. Astfel, în ultimele şase luni au fost realizate progrese semnificative în ceea ce priveşte Fondul European de Apărare (EDF), Cooperarea structurată permanent (PESCO), Procesul de analiză coordonată a apărării (CARD), Facilitatea europeană pentru pace (EPF) şi Mobilitatea militară. Pe de altă parte, unele teme sensibile de care depinde direct succesul noii viziuni referitoare la autonomia strategică a UE au fost abordate într-o măsură mult mai mică, în aşteptarea noului establishment european care se va instala în curând ca urmare a alegerilor din mai şi a negocierilor complicate din prezent.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI ÎN MONITORUL APĂRĂRII ŞI SECURITĂŢII