MONITORUL APĂRĂRII | Raport: NATO se confruntă cu cea mai gravă criză, având o serie de probleme, inclusiv interne

În contextul apropierii celei de-a 70-a aniversari a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, cea mai veche şi cea mai de succes alianţă militară a naţiunilor democratice se confruntă în 2019 cu o serie de provocări grave şi complexe vizând scopul, eficienţa şi unitatea Alianţei. Foştii reprezentanţi permanenţi la NATO Douglas Lute şi Nicholas Burns evidenţiază o serie de provocări majore cu care se confruntă Alianţa Nord-Atlantică, într-un raport intitulat "NATO la 70 de ani: O Alianţă aflată în criză".

Nicholas Burns, directorul Proiectului privind "Relaţiile cu Europa şi la nivel Trasatlantic" din cadrul Centrului Belfer al Universităţii Harvard, şi Douglas Lute, expert principal în acelaşi proiect, au prezentat raportul la Conferinţa de Securitate de la Munchen.

"Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu una dintre cele mai dificile crize din ultimele decenii. Deşi NATO se confruntă cu probleme strategice, cea mai mare ameninţare este lipsa unei conduceri puternice şi principiale din partea Statelor Unite, pentru prima dată în istorie", afirmă Nicholas Burns.

"Sperăm că acest raport va fi sursă de inspiraţie în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, îndreptând atenţia spre provocările strategice dure, pentru lansarea unei analize profunde din partea statelor aliate. Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie revitalizată şi reechipată în următoarele decenii şi trebuie să demonstreze abilitatea de adaptare", a spus, la rândul său, Douglas Lute.

Autorii raportului recomandă o serie de măsuri pentru abordarea problemelor interne ale NATO, propunând relansarea rolului de conducere al Statelor Unite, restabilirea capacităţii de apărare în Europa, susţinerea valorilor democratice şi eficientizarea procesului decizional în cadrul organizaţiei. "Preşedintele SUA, Donald Trump, este considerat la nivel larg în capitalele NATO ca fiind cea mai urgentă şi, adesea, cea mai dificilă problemă. Ambivalenţa deschisă a preşedintelui Donald Trump privind valoarea pe care NATO o are pentru Statele Unite, contestarea de către el în mod public a angajamentului faţă de aliaţi prevăzut la Articolul 5, criticile persistente la adresa liderilor democratici din Europa, susţinerea unor membri antidemocratici şi eşecul continuu de a-l confrunta pe principalul adversar al NATO, preşedintele rus Vladimir Putin, au adus Alianţa în cea mai îngrijorătoare criză", subliniază raportul.

"Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu o ameninţare internă potenţial devastatoare. Trei guverne ale naţiunilor membre - din Polonia, Ungaria şi Turcia - au subminat propriile sisteme democratice în diverse grade, suprimând libertatea de exprimare şi presa liberă şi limitând independenţa justiţiei. În contextul în care NATO este în primul rând o alianţă a statelor democratice, acţiunile acestor guverne ameninţă valorile fundamentale - democraţia, libertăţile individuale şi statul de drept -, valori pe care fiecare aliat a asumat angajamentul de a le respecta prin Tratatul Nord-Atlantic", se arată în raport.

Pe plan extern, Alianţa Nord-Atlantică trebuie să contracareze Rusia, să depună eforturi pentru încheierea războiului din Afganistan, să relanseze parteneriatele NATO, să menţină deschisă perspectiva extinderii, să abordeze toate provocările, inclusiv cea a tehnologiei digitale, şi să concureze eficient cu Administraţia din China.

"Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu provocarea de a împiedica noi agresiuni ruse în estul Europei. Preşedintele rus, Vladimir Putin, destabilizează parteneri NATO precum Ucraina şi Georgia prin continuarea ocupaţiei pe teritorii ale acestor ţări. De asemenea, Vladimir Putin încearcă să slăbească ţările baltice pe plan intern. Atacurile cibernetice ruse, acţiunile politice subversive şi campaniile media agresive prezintă ameninţări pentru toate democraţiile din cadrul NATO şi pentru procesele electorale", avertizează autorii raportului.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI ÎN MONITORUL APĂRĂRII ŞI SECURITĂŢII