Morsi a salutat adoptarea noii Constituţii, "începutul noului Egipt", şi a anunţat o remaniere guvernamentală

"Voi depune toate eforturile pentru a sprijini economia egipteană, care se află în faţa unor provocări enorme, dar şi unor mari şanse de creştere", a declarat Morsi într-o alocuţiune televizată.

Preşedintele egiptean a adăugat că se află în contact cu premierul Hicham Qandil "pentru a proceda la remanieri ministeriale necesare", dar nu a oferit precizări cu privire la o dată anume şi ministerele vizate.

Morsi a salutat adoptarea proiectului de Constituţie supus referendumului în datele de 15 şi 22 decembrie şi pe care l-a promulgat puţin mai devreme. Acest text "este începutul noului Egipt", a dat asigurări Morsi.

De asemenea, a reiterat o ofertă de dialog cu opoziţia care, până în prezent, a considerat-o ca pe o iniţiativă de pură faţadă.

Potrivit rezultatelor oficiale anunţate marţi seara, Constituţia a fost adoptată cu 63,8% de voturi, o majoritate confortabilă, însoţită totodată de o mobilizare slabă din partea celor aproximativ 52 milioane de alegători înscrişi, dintre care au votat doar 23,9%.

Textul s-a aflat, timp de câteva săptămâni, în centrul unor manifestaţii afectate de violenţe între susţinători şi adversari ai lui Morsi.

Statele Unite l-au îndemnat pe preşedintele egiptean să pună "capăt diviziunilor" şi să "extindă suportul pentru procesul politic", în timp ce Franţa l-a presat să "restabilească consensul în societatea egipteană".

Tabăra prezidenţială apreciază că noua lege fundamentală va stabiliza ţara, care se află într-o tranziţie haotică din momentul îndepărtării de la putere a lui Hosni Mubarak în februarie 2011.

Opoziţia, care condamnă noua Constituţie pentru că deschide calea unei islamizări crescute a legislaţiei, a repetat că va continua să reclame invalidarea votului fiindcă a fost însoţit de fraude şi neregularităţi.

"Constituţia egipteană nu este validă, căci intră în conflict cu anumite norme (...) ale dreptului internaţional ca libertatea cultului şi de expresie", a apreciat miercuri Mohamed ElBaradei, liderul prinicipalei coaliţii de opoziţie, Frontul Salvării Naţionale (FSN).

Următorul test politic va avea loc în două luni, în timpul alegerilor legislative pentru Camera Deputaţilor, dizolvată în iunie.

Tensiunile politice sunt dublate de o gravă criză economică, care reprezintă un subiect de mare îngrijorare pentru populaţie.

"Străzii egiptene îi este frică", titra publicaţia guvernamentală Al-Ahram, ca urmare a deciziei agenţiei Standard & Poor's de a scădea ratingul datoriei egiptene de la "B" la "B-".

Guvernul a decis să limiteze la un echivalent de 10.000 de dolari în valută străină suma cu care orice călător poate intra sau ieşi din ţară, cu scopul de a limita fluxurile de capital ce fac presiune asupra livrei egiptene, a anunţat presa guvernamentală.

Rezervele valutare ale Egiptului au scăzut de la 36 la 15 miliarde de dolari din momentul în care Mubarak a fost îndepărtat de la putere, o mare parte a acestor sume servind susţinerii livrei în faţa dolarului.

Egiptul se confruntă de aproape doi ani cu o scădere accentuată a încasărilor din turism şi cu o restrângere a investiţiilor străine, în timp ce criza politică a provocat amânarea unei decizii mult aşteptate a Fondului Monetar Internaţional (FMI) privind acordarea unui împrumut de 4,8 miliarde de dolari.

De asemenea, Guvernul a îngheţat recent creşterea unor taxe, care ar fi contribuit la limitarea deficitului bugetar, dar ar fi riscat să crească nemulţumirea socială.