Muammar Kadhafi este în defensivă în Libia, în timp ce protestele continuă în lumea arabă - VIDEO

Forţele de ordine au dispersat sâmbătă, după ce au lansat gaze lacrimogene, aproximativ 300 de manifestanţi care scandau sloganuri antiguvernamentale în faţa Ministerului de Interne din Tunis.

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit vineri şi a convenit să încerce să adopte o rezoluţie care impune sancţiuni împotriva regimului lui Kadhafi, în timp ce Statele Unite au îngheţat conturile acestuia şi pe cele ale celor patru fii ai săi.

Un proiect de rezoluţie a Consiliului de Securitate, redactat de occidentali, avertizează că "atacurile extinse şi sistematice care au loc în prezent în Libia împotriva populaţiei civile pot fi asimilate crimelor împotriva umanităţii".

Violenţele din această ţară s-au soldat cu 300 până la 1.000 de morţi, potrivit diverselor surse.

"Violenţele trebuie să înceteze", a afirmat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care, evaluând la 1.000 numărul morţilor, a cerut Consiliului de Securitate să ia măsuri "decisive".

"Vă rog, Naţiunilor Unite, salvaţi Libia", a implorat ambasadorul Libiei la ONU, Mohammed Shalgham, după ce a renunţat la post. "Consiliul de Securitate trebuie să ia acum o decizie reală pentru a opri vărsarea de sânge", a afirmat el.

Prins între opoziţia armată, care afirmă că a eliberat regiunea petrolieră din est, în jurul Benghazi, şi luptele violente din vest, colonelul Kadhafi le-a cerut vineri susţinătorilor săi să se pregătească să "apere Libia", potrivit imaginilor difuzate de televiziunea publică.

"Ne vom lupta şi vom învinge" şi "dacă va fi necesar, vom deschide toate depozitele de arme pentru a înarma tot poporul", a declarat el în faţa mulţimii reunite în Piaţa Verde din Tripoli.

Forţele loiale regimului au deschis focul, vineri, asupra manifestanţilor din capitală, provocând moartea a două persoane în cartierul Fashlum, potrivit unui martor ocular. Televiziunea oficială a dezminţit aceste informaţii.

"Trag asupra civililor neînarmaţi care ies de la rugăciune", a declarat pentru AFP un locuitor din cartierul rezidenţial Ben Ashur.

Joi, Kadhafi şi-a acuzat opozanţii că sunt controlaţi de Al-Qaida şi că sunt "drogaţi".

Susţinătorii "Ghidului", aflat la putere de peste 40 de ani, sunt concentraţi la Tripoli, unde miliţia Khamis dispune de 9.000 de combatanţi, de tancuri şi avioane, potrivit unor informaţii neconfirmate.

Revoltele au afectat armata, potrivit mai multor surse.

În estul ţării, la Tobruk, 1.000 de persoane care arborau drapele ale monarhiei regelui Idriss Senoussi, simbolul insurgenţei, au manifestat. "Libia liberă, Kadhafi afară", "Poporul vrea înlăturarea regimului", au strigat protestatarii.

Musratha, al treilea oraş ca mărime din ţară, situat la 150 de kilometri est de Tripoli, a fost părăsit de susţinătorii lui Kadhafi, dar luptele s-au soldat cu numeroase victime la o bază aeriană învecinată, potrivit unui locuitor.

La Benghazi, opozanţii au format un consiliu municipal pentru a restabili ordinea şi a repune în funcţiune serviciile publice.

În străinătate, indignarea şi îngrijorarea se amplifică. Regimul Libian pare să fi fost abandonat de partenerii arabi şi demisiile ambasadorilor se multiplică.

Preşedintele american, Barack Obama, a semnat un decret prezidenţial care prevede îngheţarea conturilor şi blocarea proprietăţilor din Statele Unite ale colonelului Kadhafi şi ale celor patru fii ai săi.

"Regimul lui Muammar Kadhafi a sfidat normele internaţionale şi etica elementară. Trebuie să fie tras la răspundere", a afirmat Obama într-un comunicat.

Washingtonul a anunţat închiderea provizorie a ambasadei sale din Tripoli, în lipsa posibilităţii de a asigura securitatea diplomaţilor.

"Domnul Kadhafi trebuie să plece", a subliniat preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, aflat în vizită la Ankara.

Numai preşedintele venezuelan, Hugo Chavez, şi-a exprimat susţinerea.

NATO şi UE au convenit, vineri, în Ungaria să îşi coordoneze acţiunile.

UE a convenit să decreteze un embargo asupra vânzărilor de arme şi de material de represiune, precum şi să îngheţe conturile şi să interzică acordarea de vize lui Kadhafi şi rudelor acestuia, potrivit unor surse diplomatice.

Europenii pregătesc "planuri de urgenţă" pentru a controla spaţiul aerian libian, dar "au nevoie, mai întâi, de o rezoluţie a Consiliului de Securitate", potrivit unui diplomat prezent la reuniune.

Începând de luni, între 40.000 şi 50.000 de imigranţi au fugit din Libia pe cale terestră, iar numărul lor creşte, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). Îngrijorarea este deosebit de mare pentru zecile de mii de angajaţi originari din ţări sărace ca Bangladesh sau Filipine.

Aproximativ 7.408 persoane au trecut frontiera în Tunisia, potrivit OIM, dintre care 1.000 numai vineri, în special egipteni. Alţii au intrat în Algeria prin punctele de frontieră din deşert.

Numeroase ţări, între care China, Statele Unite şi ţări europene, dar şi Indonezia şi India, îşi evacuează masiv cetăţenii.

Programul Alimentar Mondial al ONU a avertizat că lanţul de aprovizionare alimentară din Libia, care "importă practic toate alimentele, riscă să se prăbuşească".

În alte zone ale lumii arabe, mai multe ţări s-au confruntat cu o nouă "zi a furiei" în favoarea reformelor şi împotriva corupţiei şi şomajului.

La Tunis, peste 100.000 de persoane, potrivit poliţiei, au cerut plecarea Guvernului de tranziţie condus de Mohammed Ghannouchi. Mai multe incidente au izbucnit la încheierea manifestaţiei şi poliţia a tras focuri de armă în aer pentru a încerca să disperseze ultimii protestatari.

Aceasta a fost "cea mai mare manifestaţie de la înlăturarea lui Ben Ali", la 14 februarie, potrivit Semilunii Roşii şi manifestanţilor.

Guvernul a anunţat organizarea de "alegeri cel mai târziu la jumătatea lui iulie".

În Irak, "Ziua mâniei" a condus la moartea a nouă manifestanţi în timpul confruntărilor cu forţele de securitate, dintre care cinci numai la Mossul (nord).

În sudul Yemenului, la Aden, poliţia a tras cu muniţie de război împotriva manifestanţilor care cereau plecarea preşedintelui Ali Abdallah Saleh, aflat la putere de 32 de ani. Confruntările s-au soldat cu patru morţi şi 40 de răniţi.

În Bahrain, mii de manifestanţi au început să defileze, sâmbătă, la Manama, scandând "pleacă Hamad", regele Bahrainului, Hamad ben Issa Al-Khalifa, la o zi de la un marş cu participare masivă care cerea înlăturarea Guvernului.

În Iordania, mii de manifestanţi s-au reunit pentru a cere "reforme constituţionale", aceasta fiind cea mai mare demonstraţie de la începutul mişcării de contestare din această ţară, în ianuarie.