Munaf se teme că ar putea fi torturat dacă va fi predat autorităţilor irakiene

Jonathan Hafetz, avocatul care îl reprezintă pe Munaf în instanţă, va pleda în faţa Curţii Supreme pentru transferarea cauzei la un tribunal american. Curtea Supremă va examina marţi cazul lui Munaf şi al unui alt cetăţean american de origine iordaniană, Shawqi Ahmad Omar, şi va decide dacă cei doi pot contesta detenţia lor în Irak într-un tribunal federal american.

Ambii deţinuţi au cerut justiţiei americane să interzică predarea lor autorităţilor irakiene, motivând că ar putea fi supuşi torturii în închisorile din Irak. Instanţele inferioare din Statele Unite au respins cererea lor de instrumentare a cazurilor de către judecători americani. Curtea Supremă nu se va pronunţa însă şi asupra legalităţii detenţiei celor doi de către armata americană. Cele două cazuri au însă implicaţii profunde pentru americanii reţinuţi în zone de război din străinătate.

Administraţia americană susţine că Omar şi Munaf nu au dreptul de a compărea în faţa unei instanţe din Statele Unite deoarece se află în custodia forţelor multinaţionale, şi nu a celor americane. Washingtonul îşi bazează pledoaria pe un verdict pronunţat de Curtea Supremă în 1948 într-un caz similar în baza căruia instanţele americane nu aveau jurisdicţie de examinare a unor petiţii depuse de prizonieri japonezi deţinuţi de forţele aliate în cursul celui de-al doilea război mondial, relatează săptămânalul US News and World Report.

Războiul din Ucraina, ziua 1158. Trump: Ucraina și Rusia sunt „foarte aproape de un acord” / Zelenski: Ucraina și aliații lucrează la garanții de securitate similare cu Articolul 5 al NATO

Declarație uluitoare a lui Trump: Putin mă face să cred că poate nu vrea să oprească războiul

Administraţia americană a avertizat că, prin intervenţia tribunalelor federale, vor fi încălcate "eforturile statelor suverane de a condamna indivizi pentru infracţiuni comise în interiorul graniţelor sale".

Munaf şi Omar susţin însă că, spre deosebire de cazul examinat de Curtea Supremă în 1948, al lor prezintă o diferenţă esenţială: petiţionarii japonezi nu deţineau însă şi cetăţenie americană. Mai mult, argumentează ei, existenţa unei coaliţii internaţionale nu înseamnă că Statele Unite nu controlează operaţiunile din Irak. "Acesta este efortul administraţiei de a evita o examinare judiciară", a declarat Hafetz.