NATO anunţă sporirea măsurilor de securitate: "Aliaţii stau alături de Turcia cu solidaritate"

"Aliaţii stau alături de Turcia cu solidaritate", au afirmat miniştrii într-o declaraţie comună după discuţiile de la Bruxelles. "Rămânem hotărâţi, în spiritul 28 pentru 28, să continuăm dezvoltarea măsurilor suplimentare de asigurare din partea NATO".

Alianţa militară staţionează din 2013 rachete Patriot în Turcia, pentru a preveni eventuale atacuri din Siria. Dar numai o baterie de rachete se mai află acolo, după ce Germania şi Statele Unite şi le-au retras.

"Aliatul nostru Turcia se află efectiv pe linia de front", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. "Ne gândim cum să continuăm consolidarea apărării aeriene a Turciei, cum putem continua planurile de apărare pentru Turcia", a adăugat el.

SUA au mobilizat deja avioane de vânătoare F-15 în ţară, iar ambasadorul american la NATO, Douglas Lute, a afirmat că acest lucru "va continua cât timp va fi necesar".

Marea Britanie este pregătită să trimită avioane la baza aeriană Incirlik, în cadrul măsurilor NATO, în timp ce Germania şi Danemarca s-au oferit să contribuie cu nave la forţele navale NATO, dintre care unele sunt staţionate în Marea Mediterană, potrivit lui Stoltenberg.

Măsurile de susţinere urmează să fie finalizate în câteva săptămâni, a mai spus el.

"Turcia (...) este un aliat puternic în cadrul NATO, un membru NATO şi trebuie să o susţinem", a apreciat ministrul canadian de Externe, Stephane Dion.

Anunţul intervine la o săptămână după ce aviaţia turcă a doborât un bombardier rus despre care Ankara susţine că a încălcat spaţiul aerian turc în timpul unei misiuni în Siria.

Stoltenberg a precizat însă că decizia de marţi nu are legătură cu acest caz, sporirea sprijinului pentru Turcia fiind "pe agendă de mult timp".

Incidentul din 24 noiembrie a deteriorat relaţiile dintre Moscova şi Ankara, pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi NATO privind intervenţiile Moscovei în Ucraina şi Siria.

NATO vrea să evite astfel de incidente pe viitor, iar miniştrii au discutat marţi despre posibile mecanisme de prevenţie. Unele state NATO au pledat pentru sporirea dialogului cu Moscova.

Alianţa şi-a suspendat cooperarea practică cu Rusia după ce Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea anul trecut, deşi contactele politice şi militare au fost menţinute.

Ministrul olandez de Externe, Bert Koenders, a afirmat că ţara sa ar susţine reluarea discuţiilor regulate sub auspiciile Consiliului NATO-Rusia, dar nu s-a mai întâlnit la nivel de diplomaţi din iunie 2014. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, susţine această idee.

"Trăim într-o lume plină de riscuri şi dacă există posibilităţi să reducem riscurile (...) prin schimb de informaţii, atunci ar trebui să profităm de aceste posibilităţi", a precizat el.

Statele NATO est-europene au respins însă revenirea la relaţiile normale cu Rusia.

Ministrul danez de Externe, Kristian Jensen, a notat că îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia depinde dacă "Moscova vrea să aibă o relaţie bună cu NATO".

Cele două părţi s-au acuzat reciproc de provocare pe tema crizei din Ucraina. NATO a fost îngrijorată în special că Rusia foloseşte războiul hibrid, care se concentrează pe operaţiuni militare secrete şi de spionaj, evitând în mare lupta directă.

Miniştrii NATO au adoptat marţi o nouă strategie privind războiul hibrid. Stoltenberg a afirmat că atacurile de tip hibrid pot duce la declanşarea Articolului 5, clauza tratatului de apărare colectivă care permite intervenţia NATO dacă este invocată de un aliat.

Articolul 5 a fost invocat o singură dată în istoria NATO, de Statele Unite, după atentatele din 11 septembrie 2001.