NATO face bilanţul unui an de crize şi conflicte în Ucraina, Siria şi Irak

"2014 a fost un an de agresiune, crize şi conflicte", a rezumat luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg, în contextul în care şefii diplomaţiilor urmează să abordeze conflictul din estul Ucrainei, acţiunile extrem de violente ale jihadiştilor în Irak şi Siria, dar şi retragerea definitvă a trupelor combatante aliate din Afganistan după 13 ani de război.

Pentru a răspunde acestor crize, şefii de state şi guverne NATO au decis în septembrie să creeze o forţă foarte reactivă, capabilă să se mobilizeze în 48 de ore, care urmează să devină operaţională în 2016.

Până atunci, un "batalion-test" urmează să fie înfiinţat la începutul lui 2015 de către Germania, Olanda şi Norvegia, cu scopul de a crea o "forţă interimară cu un nivel foarte ridicat de reactivitate", a anunţat Stoltenberg.

Aliaţii vor continua, în 2015, să pună în aplicare măsurile adoptate, pentru a asigura ţările baltice şi Polonia, îngrijorate de agresivitatea rusă, şi anume prin exerciţii într-un ritm susţinut, implicarea de cinci ori mai multe avioane în acţiuni de poliţie aeriană şi suplimentarea numărului de nave care să patruleze în Marea Neagră şi Marea Baltică.

Miniştrii se întâlnesc cu omologul lor ucrainean Pavlo Klimkin marţi dimineaţa şi urmează să autorizeze patru fonduri (15 milioane de euro) destinate modernizării armatei ucrainene.

Kievul doreşte să reia procesul de aderare la NATO întrerupt de către preşedintele prorus Viktor Ianukovici, îndepărtat de la putere în februarie. O perspectivă "inacceptabilă" pentru Moscova, care denunţă o provocare la frontierele sale.

Aliaţii nu au închis niciodată uşa Kievului, subliniind că orice ţară este liberă să-şi aleagă viitorul, însă a avertizat că este necesar să îndeplinească criterii foarte stricte, atât politice, cât şi militare, care sunt departe de a fi atinse.

- "Risc de înrăutăţire a lucrurilor"

Însă "nimeni nu crede că este o idee bună" să fie relansat procesul de aderare într-un context de tensiuni puternice cu Rusia, a subliniat o sursă diplomatică contactată de AFP. "Acest lucru riscă să înrăutăţească lucrurile în loc să le calmeze. Evităm, deci, să vorbim despre acest lucru", a adăugat această sursă.

În ceea ce-i priveşte pe miniştrii statelor membre ale Alianţei, este vorba despre un bilanţ, în timp ce conflictul cu rebelii proruşi continuă să devasteze estul Ucrainei, unde peste 4.300 de persoane au fost ucise începând din aprilie, iar armistiţiul încheiat în septembrie este "pe moarte".

"Observăm o consolidare militară semnificativă (rusească) în Ucraina şi la frontierele ei", a subliniat Stoltenberg. El a amintit că au avut loc 400 de interceptări ale unor avioane ruseşti în apropierea frontierelor aeriene ale Alianţei Nord-Atantice - cu 50% mai multe anul acesta -, NATO constatând totodată "o creştere majoră a activităţilor militare ruseşti în Europa şi în afara" ei.

Alianţa este îngrijorată de asemenea de "violenţa şi extremismul" care se răspândesc "în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord".

Turcia, ţară membră a NATO, în care au fost staţionate baterii antirachetă de tip Patriot cu scopul de a descuraja orice atac dinspre Siria, se află în apropierea asediului feroce al oraşului Kobane al jihadiştilor din gruparea Statul Islamic (SI).

Reuniunea reprezintă totodată ocazia autorizării încheierii misiunii de luptă NATO (ISAF) în Afganistan, în contextul în care îngrijorarea creşte după o serie de atentate sângeroase comise de către talibani. ISAF va fi înlocuită cu o misiune de formare a forţelor afgane - "Susţinere Hotărâtă". Alcătuită din 12.500 de oameni, dintre care aproximtiv 10.000 de militari americani, noua misiune urmează să fie lansată la 1 ianuarie.

Secretarul de Stat american John Kerry va primi miercuri, la sediul NATO, aproximativ 60 de miniştri, într-o primă reuniune la acest nivel al ţărilor care participă la coaliţia internaţională împotriva Statului Islamic atât în Irak, cât şi în Siria.