NATO: O eventuală revenire a Franţei în structura militară a Alianţei, binevenită

"Decizia de a se reintegra complet în structurile militare aparţine Franţei. Evident, aceasta ar fi binevenită în NATO, chiar dacă lucrurile au mers foarte bine până în prezent" în domeniul cooperării militare, a declarat James Appathurai, purtător de cuvânt al secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jaap de Hoop Scheffer.

"Franţa este de fapt unul dintre statele care contribuie cel mai mult, inclusiv la operaţiunile şi structurile militare" ale Alianţei, a adăugat el, subliniind că Parisul se implică foarte mult în discuţiile care au loc în cadrul NATO.

Appathurai a remarcat că doi generali francezi sunt detaşaţi la Forţa de reacţie rapidă a NATO (FRR) şi că un al treilea a devenit comandantul forţelor Alianţei din Kosovo (KFOR).

După o primă apropiere în anul 1990, coordonată de fostul preşedinte Jacques Chirac, problema revenirii Franţei în cadrul structurilor militare integrate ale NATO, pe care le-a părăsit în 1966, a revenit în actualitate.

Discuţia s-a redeschis în urma declaraţiilor preşedintelui Nicolas Sarkozy de la sfârşitul lunii august, apoi, săptămâna aceasta, ale ministrului francez al Apărării, Herve Morin, care au menţionat o legătură între reintegrarea Franţei în aparatul militar al NATO şi relansarea apărării europene.

Acest subiect se află în programul următoarei Cărţi Albe a apărării şi siguranţei naţionale, care este în prezent pregătită în Franţa, urmând să fie terminată în martie 2008.

Franţa este singura ţară aliată care are o Misiune militară la sediul european al NATO (Shape) din Mons, în sud-vestul Belgiei.

Cei 120 de ofiţeri francezi care lucrează din anii '90, majoritatea la Mons, dar şi la Norfolk (comandamentul atlantic de pe coasta de vest a Statelor Unite), la Napoli (Italia) sau la Brunsum (Olanda) sunt "incluşi" şi nu "integraţi" în personalul NATO. Ei nu pot fi mobilizaţi fără acordul Parisului.