NATO readuce doctrina Războiului Rece pentru a contracara ameninţarea rusă

Patru anunţuri au fost făcute: un obiectiv de creştere de şapte ori a forţelor NATO aflate în stare de alertă maximă, prima bază americană permanentă pe flancul estic al alianţei, o invitaţie adresată Finlandei şi Suediei de a se alătura şi o nouă strategie de orientare pe 10 ani care renunţă la orice iluzie de parteneriat cu Moscova, reprezintă o concentrare fundamentală pentru alianţă.

“Ne vom intensifica exerciţiile de apărare colectivă pentru a fi pregătiţi pentru operaţiuni de mare intensitate şi pe mai multe domenii, pentru a asigura întărirea oricărui aliat într-un timp scurt”, au declarat liderii NATO într-o declaraţie comună. “Acest lucru va contribui la prevenirea oricărei agresiuni împotriva teritoriului NATO, negând oricărui adversar potenţial succesul în atingerea obiectivelor sale”.

Aşa numita strategie “tripwire” adoptată de NATO după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, grupuri de luptă mici prepoziţionate pe flancul estic al alianţei pentru a declanşa un răspuns mai puternic, dar fără a provoca Moscova a fost lăsată la o parte.

Malcolm Chalmers, director adjunct al Royal United Services Institute, un think-tank de apărare din Londra, a declarat că NATO s-a “întors la o misiune de război rece”, scopul său principal fiind “descurajarea Rusiei”.

Prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, a expus noua provocare de securitate în termeni foarte clari săptămâna trecută, când a avertizat alianţa că naţiunea sa va fi “ştearsă de pe hartă” de un atac rusesc, dacă NATO nu-şi consolidează drastic apărarea noilor săi membri din Europa de Est.

Miercuri, ea a salutat “schimbarea fundamentală” a poziţiei de forţă a NATO. “Am convenit asupra apărării moderne înaintate a NATO, care va refuza adversarului nostru orice oportunitate de agresiune”, a scris ea pe Twitter de la Madrid. “Trebuie să începem imediat să lucrăm pentru a transpune această voinţă politică colectivă în realitate”.

Rose Gottemoeller, fost secretar general adjunct al NATO, a declarat că alianţa a convenit asupra unei “mari reînnoiri a pregătirii sale de a lupta, dacă va fi nevoie”.

“Trebuie să existe o modalitate mai eficientă şi mai eficace de a descuraja Rusia şi asta înseamnă să fim capabili şi pregătiţi să apărăm teritoriul încă de la început”.

Prepoziţionarea unor forţe de luptă mai mari este o parte a răspunsului. SUA au declarat că vor trimite încă 5.000 de soldaţi în România, iar Marea Britanie 1.000 de soldaţi în Estonia.

Cea mai semnificativă schimbare, a spus Gottemoeller, a fost angajamentul NATO de a creşte considerabil numărul de trupe care pot fi desfăşurate rapid, susţinut de procese de planificare pentru a se asigura că forţele fiecărei ţări sunt trimise în locul potrivit şi că li se atribuie sarcina potrivită.

O creştere planificată la 300.000 de soldaţi antrenaţi şi pregătiţi să răspundă la un atac în termen de 30 de zile reprezintă o întoarcere la doctrina alianţei din timpul Războiului Rece, în care comandanţii săi militari ar fi avut planuri detaliate de apărare împotriva atacurilor pe anumite teritorii cu trupe şi arme specifice. Un nou cartier general al corpului de armată american staţionat permanent în Polonia va sprijini efortul de pregătire, care urmează să fie pus în aplicare anul viitor, după ce NATO va aduna suficiente efective promise de aliaţi.

Desfăşurarea este o lovitură pentru guvernul polonez, care a cerut administraţiilor americane succesive să stabilească o bază permanentă în ţară.

“Aşteptăm de mult timp această veste”, a declarat preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. “Ne întăreşte foarte mult siguranţa în situaţia dificilă în care ne aflăm”.

Analiştii au declarat că noile desfăşurări de trupe au întărit opinia de lungă durată din Polonia şi din statele baltice că NATO trebuie să facă mai mult pentru a securiza regiunea.

“Statele Unite împreună cu aliaţii noştri europeni încearcă cu adevărat să îşi dea seama cum să îi liniştească pe aliaţii estici ai NATO, dar în acelaşi timp să se asigure că prezenţa noastră înaintată şi măsurile de descurajare în acea regiune sunt suficient de puternice pentru ca Putin să fie descurajat suficient şi cu succes”, a declarat Rachel Rizzo, cercetător senior la Atlantic Council.

Baza este importantă pentru că va împrumuta capacităţi permanente de planificare, instruire şi comandă şi control pentru a se asigura că angajamentul de 300.000 de forţe de alertă ridicată devine realitate, a spus Gottemoeller, mai degrabă decât să implice o desfăşurare mare de trupe de luptă.

Din acest motiv, au declarat oficialii americani, nu ar încălca acordul din 1997 dintre NATO şi Rusia de a nu staţiona permanent noi forţe de luptă pe teritoriul fostelor ţări din fostul bloc comunist. În mod similar, desfăşurările SUA şi ale aliaţilor în România şi în statele baltice vor fi rotative şi nu permanente.

SUA vor desfăşura două distrugătoare suplimentare la baza sa navală de la Rota, în sudul Spaniei, pentru a-şi consolida prezenţa în Marea Mediterană şi două escadrile de avioane de luptă F-35 în Regatul Unit, unde vor fi destinate patrulării, apărării şi descurajării în Europa de Nord.

Ben Hodges, fostul comandant al forţelor armate americane în Europa, a declarat că anunţul făcut miercuri de preşedintele Biden o să ridice numărul trupelor americane din regiune la o cifră cuprinsă între 100.000 şi 120.000.

După cel de-al doilea război mondial, forţele americane din Europa au atins un vârf de aproximativ 300.000 de oameni în timpul Războiului Rece.

“Nu avem nevoie de numărul de militari din timpul Războiului Rece, dar semnul de angajament şi de a avea o capacitate reală, în special în ceea ce priveşte lucruri precum apărarea aeriană şi antirachetă, cartierul general, logistica, acest tip de capacităţi sunt foarte importante”, a declarat Hodges. “Aceasta este o creştere semnificativă”.

Ben Wallace, secretarul britanic al apărării, a declarat că desfăşurările americane au fost o expresie a “angajamentului său continuu de a asigura aliaţii că, pe măsură ce se trece de la o apărare de tip “tripwire” la una mai ascuţită, va exista o prezenţă mai permanentă a forţelor americane în Europa”.

Dar, în ciuda faptului că a anunţat cu mare fast forţa de răspuns de 300.000 de oameni în această săptămână, pentru a coincide cu summitul, oficialii NATO recunosc că aceasta există doar ca un concept şi că componenţa şi mărimea reală vor rămâne o lucrare în curs de desfăşurare până când aliaţii îşi vor angaja în mod oficial forţele în aceasta.

Abia atunci comandantul suprem aliat al NATO din Europa poate elabora planuri şi ar putea aloca aceste mijloace militare naţionale, cu un accent deosebit pe descurajarea sau riposta la o invazie rusă.

“Va dura câţiva ani înainte de a ajunge la o capacitate mobilă completă”, a declarat Chalmers, care a menţionat că va fi nevoie ca guvernele naţionale să respecte angajamentele privind forţele şi bugetul.

Răspunsul NATO la atacul Rusiei asupra Crimeei în 2014, când a stabilit doctrina de răspuns rapid care a dus la desfăşurarea iniţială de forţe în ţările din flancul estic, a arătat că poate acţiona rapid atunci când este necesar, a declarat Gottemoeller."Acum au un foc aprins sub ei", a spus el.