NATO se întoarce la Bucureşti, locul unde a început conflictul dintre Ucraina şi Rusia. Decizia luată la summitul din 2008

Miniştrii de externe ai NATO se vor reuni timp de două zile la Palatul Parlamentului din Bucureşti. Aici, în aprilie 2008, preşedintele american George W. Bush i-a convins pe aliaţii săi să deschidă uşa NATO pentru Ucraina şi Georgia, în ciuda obiecţiilor vehemente ale Rusiei.

"NATO salută aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei şi Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste ţări vor deveni membre ale NATO", au declarat liderii într-un comunicat. Preşedintele rus Vladimir Putin, care a participat la summit, a descris acest lucru ca fiind "o ameninţare directă" la adresa securităţii Rusiei, scrie AP.

Aproximativ patru luni mai târziu, forţele ruseşti au invadat Georgia.

Unii experţi descriu decizia de la Bucureşti ca fiind o greşeală masivă care a lăsat Rusia să se simtă încolţită de un NATO aparent în continuă expansiune. NATO a răspuns că nu face presiuni asupra ţărilor pentru a adera şi că unele au solicitat aderarea pentru a căuta protecţie împotriva Rusiei - aşa cum fac acum Finlanda şi Suedia.

După mai bine de 14 ani, NATO se va angaja în această săptămână să sprijine Ucraina pe termen lung în timp ce se apără împotriva atacurilor aeriene, cu rachete şi terestre ale Rusiei - multe dintre acestea au lovit reţelele electrice şi alte infrastructuri civile, milioane de oameni neavând electricitate şi încălzire.

"NATO va continua să fie alături de Ucraina atâta timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi", a promis săptămâna trecută secretarul general Jens Stoltenberg, cel mai înalt oficial civil al organizaţiei, secretarul general Jens Stoltenberg.

La această reuniune de la Bucureşti este posibil ca NATO să facă noi promisiuni de sprijin pentru Ucraina: combustibil, generatoare de electricitate, provizii medicale, echipamente de iarnă şi dispozitive de bruiaj pentru drone.

De asemenea, este probabil ca aliaţii individuali să anunţe noi livrări de echipamente militare pentru Ucraina - în principal sistemele de apărare aeriană pe care Kievul le caută cu disperare pentru a-şi proteja cerul. NATO ca organizaţie nu va oferi astfel de provizii, pentru a evita să fie antrenată într-un război mai amplu cu Rusia, care dispune de arme nucleare.

"Pe termen mai lung, vom ajuta Ucraina să facă tranziţia de la echipamentul din epoca sovietică la standardele, doctrina şi pregătirea moderne ale NATO", a declarat Stoltenberg. Acest lucru nu numai că va îmbunătăţi forţele armate ucrainene şi le va ajuta să se integreze mai bine, dar va îndeplini şi unele dintre condiţiile de aderare.