NATO vrea să declare operaţional sistemul antibalistic. Stoltenberg, secretarul general NATO: Rachetele ruse nu pot fi interceptate

"Obiectivul nostru este să putem institui capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă cu ocazia summitului NATO", a declarat Jens Stoltenberg la Bruxelles, conform presei internaţionale.

"Sistemul antibalistic nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci vizează contracararea ameninţărilor din afara zonei euroatlantice", a insistat Stoltenberg, citat de agenţia italiană Nova, reiterând că proiectul antirachetă are caracter strict "defensiv".

"Este vorba de interceptoare care nu sunt ofensive, nu vor fi dotate cu focoase; nu vor putea intercepta rachete intercontinentale ruse", susţine secretarul general NATO.

Stoltenberg a admis că, deocamdată, nu există unanimitate la nivelul celor 28 de state NATO pentru declararea sistemului antirachetă operaţional cu ocazia summitului de la Varşovia, programat vineri şi sâmbătă.

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. În luna mai, ambasadorul rus la Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Gruşko, afirma că instalaţiile antibalistice NATO din România sunt capabile deja să intercepteze rachete strategice ruse, iar situaţia se va înrăutăţi în 2018, când va deveni funcţional sistemul similar din Polonia.

Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord. Sistemul antirachetă instalat de Alianţa Nord-Atlantică în România este o "ameninţare" pentru Rusia, a anunţat Kremlinul, avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra. "Noi am spus de la bun început că sistemul antirachetă (din România - n.red.) reprezintă o ameninţare pentru Rusia. La început au fost explicaţii ample referitoare la potenţiale ameninţări balistice din partea Iranului. (...) Trebuie să vă amintesc că preşedintele Vladimir Putin a întrebat de mai multe ori împotriva cui este îndreptat acest sistem", a declarat recent Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. "Nu se pune întrebarea dacă Rusia va lua sau nu măsuri; este clar că sunt luate măsuri pentru menţinerea securităţii Rusiei la nivelul adecvat", a spus Peskov.

Elementele antibalistice din România afectează securitatea Rusiei, a reiterat Ministerul rus de Externe, avertizând Alianţa Nord-Atlantică şi Statele Unite că este vorba de o decizie greşită şi de o încălcare a Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). "Instalarea elementelor antirachetă în România afectează interesele de securitate ale Rusiei", a transmis Ministerul rus de Externe. "Decizia Statelor Unite de a instala elemente antibalistice în România este greşită, existând riscul afectării echilibrului strategic", a subliniat diplomaţia rusă. "În plus, este vorba de o încălcare de către Statele Unite a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare", a reiterat Moscova.

Activarea sistemului antibalistic din România va permite apărarea Europei de ameninţările unor ţări ca Iranul, a argumentat Robert Bell, emisarul Pentagonului în Europa, reiterând poziţia Statelor Unite că elementele antirachetă de la Deveselu nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. "Acum, NATO va avea capacităţile militare de a apăra Europa", a declarat Robert Bell referindu-se la integrarea elementelor antibalistice de la Deveselu (judeţul Olt) în sistemul antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice. "Iranul continuă să suplimenteze capacităţile balistice, iar noi trebuie să fim pregătiţi. Sistemul antirachetă (din România - n.red.) nu este îndreptat împotriva Rusiei", a subliniat Bell.