New York Times: Experţii spun că se apropie o criză alimentară globală

Pandemia de coronavirus a adus foametea la milioane de oameni din întreaga lume. Măsurile de izolare luate de guvernele din întreaga lume şi măsurile de distanţare socială care au dus la reducerea muncii şi a veniturilor ar putea perturba rutele de producţie şi aprovizionare agricolă - lăsând milioane de oameni să se îngrijoreze dacă vor avea ce să mănânce.

Deja, 135 de milioane de oameni s-au confruntat cu deficienţe acute de alimente, dar acum, odată cu pandemia, încă 130 de milioane s-ar putea să se adauge foametei în 2020, a declarat Arif Husain, economist şef la Programul alimentar mondial, o agenţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite. În total, se estimează că 265 milioane de oameni ar putea fi împinşi până la sfârşitul anului către limitele supravieţuirii.

Lumea a cunoscut până acum crize alimentare severe, dar acestea au fost regionale şi cauzate de un factor sau altul - vreme extremă, crize economice, războaie sau instabilitate politică.

Specialiştii spun că această criză a foamei este globală şi provocată de o multitudine de factori legaţi de pandemia coronavirusului şi de întreruperea ordinii economice: pierderea bruscă a veniturilor pentru nenumărate milioane care trăiau deja la limita sărăciei; prăbuşirea preţurilor petrolului; lipsuri generate de declinul turismului; lucrătorii care lucrează peste graniţe care nu au venituri pentru a trimite acasă; şi probleme continue, precum schimbările climatice, violenţa, luxaţiile populaţiei şi dezastrele umanitare.

Deja, din Honduras până în Africa de Sud până în India, protestele şi jafurile au izbucnit pe fondul frustrărilor cauzate de blocajele şi îngrijorările legate de foamete. Odată cu închiderea cursurilor, peste 368 de milioane de copii şi- au pierdut mesele şi gustările hrănitoare pe care le primesc în mod normal în şcoală.

Nu există niciun deficit de alimente la nivel mondial sau înfometare în masă din cauza pandemiei - încă. Însă problemele logistice în plantarea, recoltarea şi transportul alimentelor vor lăsa ţările sărace expuse în lunile următoare, în special pe cele care se bazează pe importuri, a declarat Johan Swinnen, directorul general al Institutului internaţional de cercetare a politicii alimentare din Washington.

În timp ce sistemul de distribuţie şi vânzare cu amănuntul în ţările bogate este organizat şi automatizat, sistemele din ţările în curs de dezvoltare sunt „consumatoare de forţă”, ceea ce face „aceste lanţuri de aprovizionare mult mai vulnerabile la reglementările Covid-19 şi la distanţarea socială”.

Cu toate acestea, chiar dacă nu există o creştere majoră a preţurilor la produsele alimentare, situaţia securităţii alimentare pentru persoanele sărace este probabil să se deterioreze semnificativ la nivel mondial. Acest lucru este valabil mai ales pentru economii precum Sudan şi Zimbabwe care se luptau înainte de izbucnire sau pentru cele precum Iranul care au folosit din ce în ce mai mult veniturile din petrol pentru a finanţa bunuri critice precum alimente şi medicamente.

În Venezuela, pandemia ar putea provoca o lovitură devastatoare pentru milioane de oameni care trăiesc deja în cea mai mare colaps economic din lume în afara perioadei de război .

Incertitudinea cu privire la alimente creşte şi în India, unde lucrătorii cu salarii zilnice cu puţină sau deloc protecţie socială se confruntă cu un viitor în care foamea este o ameninţare mai imediată decât virusul.

Efectele restricţiilor „pot provoca mai multă suferinţă decât boala în sine”, a declarat Kurt Tjossem, vicepreşedinte regional pentru Africa de Est la Comitetul Internaţional de Salvare.