New York Times prezintă situaţia defavorizată a unui cuplu de refugiaţi politici români din SUA

Moise Bălan, de profesie contabil, a primit cetăţenie americană în 1986. Soţia sa, care nu vorbeşte limba engleză şi care nu s-a recuperat în întregime în urma unui accident de motocicletă suferit în 1949, a întâmpinat dificultăţi birocratice serioase în încercarea de a obţine cetăţenie.

O asociaţie caritabilă a arhidiocezei din New York, una dintre cele şapte agenţii sprijinite de New York Times, a convins autorităţile din domeniul imigraţiei să elimine o taxă de 675 de dolari pentru o nouă solicitare de viză în cazul doamnei Bălan, o sumă considerabilă pentru o familie al cărei venit lunar este de 1.040 de dolari din partea Securităţii Sociale.

Consilierul pentru imigraţie al cuplului, Malgorzata Ulbrych-Luczynski, speră ca doamna Bălan să primească cetăţenie în decurs de şase luni. Paradoxul este că Moise Bălan nu vrea să voteze, deoarece preşedintele este ales în opinia sa de Colegiul Electoral, şi nu prin vot popular. Steriana, în schimb, îşi doreşte să poată vota.

"Suntem complet diferiţi", a explicat Bălan. Dar din câte se pare, doar în privinţa votului, având în vedere că sunt împreună din 1962, când s-au întâlnit într-un spital din Constanţa.

Pentru că se opunea constant regimului comunist, autorităţile au decis în cele din urmă să îl îndepărteze. În 1981, el a primit un paşaport care urma să expire în şase luni, fapt care însemna că el, împreună cu soţia şi cu fiul lor putea părăsi România fără să se mai întoarcă vreodată. Ei au ajuns în Italia, şi ulterior la New York. Familia Bălan trăieşte de 13 ani într-o garsonieră.