Nicolas Sarkozy a respins în bloc acuzaţiile de corupţie care planează asupra sa: "Principii sacre ale Republicii noastre sunt călcate în picioare". REACŢIA lui Hollande

"Este de datoria mea să rup tăcerea astăzi. O fac deoarece principii sacre ale Republicii noastre sunt călcate în picioare cu o violenţă neobişnuită şi o lipsă de scrupule fără precedent", afirmă Nicolas Sarkozy, denunţând, în special, punerea sa şi a avocatului său sub ascultare de către judecători.

"Refuz ca viaţa politică franceză să nu facă loc decât pentru trucuri murdare şi manipulări grosolane", a insistat el.

"Orice persoană care vrea mă sune trebuie să ştie că va fi ascultată. Citiţi bine. Nu este o secvenţă dintr-un film splendid, "Vieţile altora", despre Germania de Est şi Stasi. Este vorba despre Franţa", subliniază fostul şef de stat francez.

"Cine şi-ar fi putut imagina că în Franţa anului 2014 dreptul la respectarea vieţii private va fi încălcat prin interceptări telefonice? Că dreptul la secretul conversaţiilor între un avocat şi clientul său va fi ignorat în mod voit? Că prezumţia de nevinovăţie va fi desacralizată?", continuă Nicolas Sarkozy într-un editorial publicat de Le Figaro cu trei zile înainte de alegerile municipale din Franţa.

Totuşi, fostul preşedinte afirmă că are "încredere în instituţia judiciară, în imparţialitatea majorităţii judecătorilor, în capacitatea justiţiei de a nu se lăsa instrumentalizată".

Dispută între François Hollande şi Nicolas Sarkozy pe tema procedurilor judiciare

François Hollande a afirmat, joi, la Bruxelles că "orice comparaţie cu dictaturile (este) insuportabilă", ca răspuns la articolul scris de Nicolas Sarkozy în care acesta compară interceptarea convorbirilor sale cu metodele STASI (poliţia politică din fosta RDG).

Şeful statului a subliniat totuşi că "nu răspunde polemicii", după luările de poziţie ale predecesorului său într-un articol ce va apărea vineri în Le Figaro.

"Nu voi răspunde niciunei polemici pentru că sunt preşedintele republicii şi pentru că am datoria de a asigura respectarea principiilor care fondează organizarea noastră judiciară şi republica noastră", a declarat el.

"Să sugerezi că toată ţara noastră, republica noastră ar putea să nu fie fondată pe libertăţi, înseamnă să induci o îndoială care nu îşi are locul şi toate comparaţiile cu dictaturile este insuportabilă", a replicat şeful statului, Nicolas Sarkozy. 

"Datoria mea, ca preşedinte al republicii, este să asigur independenţa justiţiei, separarea puterilor, exercitarea drepturilor apărării, prezumţia de nevinovăţie, respectarea deciziilor justiţiei, care se impun tututor".

Este aceea "de a face în aşa fel încât magistraţii să îşi poată face treaba în ţara noastră, nu cum cred individual, ci cum îi obligă dreptul să acţioneze" şi "este, de asemenea, acceea de a veghea ca avocaţii să îşi poată asigura misiunea", a continuat el.

Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost pus sub ascultare în 2013 de către justiţie, într-un presupus caz de finanţare a campaniei sale electorale din 2007 de către Muammar Kadhafi, scria cotidianul Le Monde la începutul lunii martie.

În urma acestor dezvăluiri, opoziţia de dreapta a acuzat Administraţia socialistă de la Paris de "spionaj politic".

Nicolas Sarkozy a fost cel de-al 23-lea preşedinte al Franţei şi a ocupat această funcţie în perioada 16 mai 2007 - 15 mai 2012. Înainte de mandatul prezidenţial, Nicolas Sarkozy a fost liderul Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP), o formaţiune politică de dreapta. După ce a pierdut alegerile prezidenţiale din 2012 în faţa contracandidatului socialist François Hollande, Nicolas Sarkozy s-a retras din viaţa politică. Totuşi, în ultimele luni, presa franceză vorbeşte tot mai mult despre o posibilă revenire a lui Nicolas Sarkozy în viaţa politică din Franţa.