Nicolas Sarkozy, ARESTAT preventiv. Este o măsură fără precedent împotriva unui fost şef al statului francez

Această măsură judiciară a fost dispusă în contextul unor zvonuri tot mai insistente potrivit cărora Nicolas Sarkozy ar urma să revină pe scena politică pentru a prelua, la toamnă, conducerea partidului său, UMP (dreapta, în opoziţie), afectat de o criză fără precedent de un scandal implicând facturi false.

Sarkozy a sosit cu puţin înainte de ora locală 8.00 (9.00, ora României), la bordul unei maşini negre cu geamuri fumurii care abia şi-a croit drum printre cameramani către parcarea sediului Direcţiei Centrale a Poliţiei Judiciare (DCPJ) din Nanterre, la periferia de vest a Parisului.

O sursă judiciară a declarat ulterior pentru AFP că fost preşedinte a fost plasat în arest preventiv.

Sarkozy şi, înaintea lui, fostul preşedinte Jacques Chirac, au fost inculpaţi în afaceri judiciare, dar, niciodată până acum, niciunul dintre ei nu a fost plasat în arest preventiv.

Avocatul lui Nicolas Sarkozy, Thierry Herzog, se află în arest preventiv de luni, dar şi doi magistraţi de rang înalt - Gilbert Azibert şi Patrick Sassoust.

Anchetatorii vor confrunta versiunile celor patru arestaţi.

Ei caută să stabilească dacă fostul preşedinte din perioada 2007-2012 Nicolas Sarkozy, în vârstă de 59 de ani, a acţionat în vederea obţinerii unor informaţii de la magistratul de rang înalt Gilbert Azibert despre o decizie a justiţiei care-l viza, în schimbul promisiunii unui post "de prestigiu" la Monaco.

Din punct de vedere juridic, traficul de influenţă este pedepsit, în mai multe articole din Codul Penal, cu pedepse care pot merge până la zece ani de închisoare şi aplicarea unei amenzi în valoare de 150.000 de euro, în funcţie de circumstanţe. Aceste cuantumuri sunt, în acest dosar, foarte teoretice. Nimeni nu este vizat, la ora actuală, de acest capăt de acuzare, nu s-a pronunţat vreo inculpare şi nu se cunosc eventualele capete de acuzare care ar putea să fie reţinute împotriva cutărui sau cutărui protagonist.

- Fostul preşedinte, pus sub ascultare

Cazul a apărut în primăvara lui 2013. Mai mulţi apropiaţi ai lui Nicolas Sarkozy au fost plasaţi sub ascultare în cadrul anchetei asupra acuzaţiilor de finanţare din Libia, de către fostul dictator Muammar Kadhafi, a campaniei pentru alegerile prezidenţiale, în urma cărora Sarkozy a devenit preşedinte.

Unul dintre ei, Michel Gaudin, un fost şef al Poliţiei Naţionale franceze şi un fost prefect al poliţiei din Paris, a purat mai multe conversaţii, interceptate de către anchetatori. El pare că vrea, însă fără rezultat, să se informeze despre ancheta libiană de la şeful Serviciului de Informaţii Interne Patrick Calvar.

Judecătorii au decis, atunci, - o decizie fără precedent în Franţa - să-l plaseze şi pe fostul preşedinte al Republicii sub ascultare, şi anume pe telefonul pe care acesta îl utiliza, sub o identitate falsă - "Paul Bismuth" - pentru a discuta cu Herzog.

Discuţiile între cei doi pot sugera că au încercat să obţină informaţii de la Gilbert Azibert despre o decizie crucială în alt caz, fără legătură cu dosarul libian, şi anume dosarul Liliane Bettencourt. Nicolas Sarkozy a beneficiat de neînceperea acţiunii judiciare în acest caz de presupus abuz asupra slăbiciunii miliardarei franceze, în detrimentul acesteia.

Conţinutul discuţiilor lui Sarkozy cu avocatul său vizau agendele fostului preşedinte, confiscate în cazul Bettencourt. Justiţia a optat să păstreze aceste documente care ar putea să-i servească în alte anchete.

În dosarul în care Sarkozy a fost arestat preventiv, poliţişti îl vor putea audia pe fostul preşedinte timp de până la 24 de ore, un mandat care poate fi prelungit o singură dată.

La finalul acestei măsuri coercitive, fostul şef al statului poate să fie eliberat, fără să fie angajate proceduri judiciare împotriva sa, sau poate să fie prezentat în faţa unui judecător de instrucţie care îl poate inculpa.

Însă obstacolele judiciare se multiplică în calea unei eventuale reveniri a lui Nicolas Sarkozy în viaţa politică.

În afară de dosarele finanţării libiene şi cu privire la presupuse fapte de trafic de influenţă, Parchetul din Paris a încredinţat unor judecători specializaţi în cauze financiare o anchetă pentru "fals şi uz de fals", "abuz de încredere" şi "tentativă de escrocare", de această dată în legătură cu finanţarea campaniei lui Sarkozy din alegerile prezidenţiale din 2012. Mitingurile sale par că au fost finanţate în mare parte de către UMP, cu scopul de a masca o depăşire a plafonului autorizat.

Poliţiştii îşi pun întrebări şi despre caracterul regulat al contractelor încheiate între Palatul Elysée şi nouă institute de sondarea opiniei publice, pe parcursul mandatului de cinci al lui Sarkozy.