Noi măsuri de securitate în Franţa şi Europa, după atentatele de la Paris

La Paris, Guvernul francez va anunţa în cursul dimineţii consolidarea, în personal şi mijloace, a poliţiei, armatei, serviciilor antiterorism şi de informaţii, acuzate de "eşec" în supravegherea jihadiştilor.

În cursul după-amiezii, Executivul francez va trebui să anunţe proiecte pentru Educaţie ca să consolideze în societatea franceză respectul faţă de laicitate şi să formeze mai bine tinerii pentru diversitate şi spirit civic. De la atentate, numeroase incidente au afectat imaginea de unitate a ţării în mai multe instituţii şcolare, mai ales în cartiere sensibile, unde elevii au perturbat omagiul adus victimelor atentatelor, afişând chiar susţinere faţă de jihadişti.

Comisia Europeană va urma să îşi dezvăluie planurile pentru a accelera cooperarea în cadrul Uniunii Europene, care a decis să asocieze Turcia şi ţările arabe luptei comune împotriva flagelului terorist.

Bruxelles-ul este aşteptat să anunţe crearea unui fişier european cu datele pasagerilor aerieni, prevăzută de o directivă din 2011 dar blocată de Parlamentul European, care a cerut în prealabil o legislaţie comună privind protecţia datelor.

Mijloacele de care dispune UE rămân totuşi limitate: problemele cu privire la informaţii rămân în mare parte dependente de statele membre, dintre care multe ezită în faţa unui schimb de informaţii sensibile cu alţii decât aliaţii lor apropiaţi.

În Franţa, 400 de milioane de euro vor fi deblocaţi în favoarea poliţiei, potrivit unei surse apropiate dosarului. Obiectivele sunt noi angajări, modernizarea sistemelor informatice şi achiziţionarea de echipamente (armament, veste antiglonţ).

"Pentru finanţarea acestor măsuri, vom face economii în alte sectoare, dar nu avem de ales, situaţia este foarte gravă", explică aceeaşi sursă.

Ministrul de Interne, Bernard Cazeneuve, a vorbit luni "despre mijloacele suplimentare, în efective şi buget" pentru consolidarea serviciilor de informaţii "în faţa unei ameninţări proteiforme".

La scurt timp după atentatele care s-au soldat cu 17 morţi şi circa 20 de răniţi la Paris la 7 şi 9 ianuarie, preşedintele socialist François Hollande a cerut Guvernului propuneri pentru consolidarea serviciilor de securitate.

În timp ce aproximativ 15.000 de poliţişti şi militari au fost mobilizaţi pentru protejarea zonelor sensibile din ţară, şeful statului a oprit săptămâna trecută reducerea efectivelor armatei, care ar urma să piardă peste 22.000 de posturi până la sfârşitul lui 2017.

Premierul Manuel Valls a anunţat crearea unui fişier specific pentru persoanele condamnate pentru terorism sau membre ale "unor grupuri de luptă teroristă" şi izolarea la carceră până la sfârşitul lui 2015 a deţinuţilor islamişti radicali.

În conflict cu Bruxelles-ul pe tema deficitelor sale, Franţa contează de această dată pe susţinerea europenilor, care sunt toţi în alertă maximă. De la atentatele de la Paris, operaţiuni antiteroriste au avut loc în Belgia, Germania şi Grecia.

Ancheta privind atentatele de la Paris se concentrează de acum pe presupuşii complici ai fraţilor Said şi Cherif Kouachi, autorii atentatelor împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo (12 morţi) şi ai lui Amedy Coulibaly, acolitul lor care a ucis o poliţistă la 8 ianuarie la periferia de sud a Parisului, apoi patru ostatici într-un magazin evreiesc din capitală, în ziua următoare.

Patru bărbaţi reţinuţi în cadrul anchetei privind atentatele de la Paris au fost inculpaţi şi încarceraţi în noaptea de marţi spre miercuri, a anunţat procurorul François Molins. Trei dintre ei sunt urmăriţi pentru că au cumpărat din magazine de arme "material" pentru Amedy Coulibaly.

Citeşte şi: Patru bărbaţi, inculpaţi şi încarceraţi în Franţa în legătură cu atentatele de la Paris. Aceştia ar fi cumpărat din magazine de arme "material" pentru Amedy Coulibaly

Un francez în vârstă de 28 de ani, Fritz Joly-Joachin, suspectat de legături cu fraţii Kouachi, urmează să fie extrădat din Bulgaria, unde a fost arestat la 1 ianuarie, în timp ce se pregătea să meargă în Turcia.

Potrivit mai multor surse din cadrul Executivului, Guvernul ar putea să se ralieze unei propuneri a opoziţiei de dreapta, susţinută de majoritatea socialistă în Adunarea Naţională, privind o pedeapsă prin care condamnaţii pentru fapte de terorism să fie privaţi de drepturile civice, civile şi politice.

Ideea este să se păstreze cât mai mult posibil climatul de uniune naţională apărut după atentate şi popularitatea de care se bucură preşedintele şi premierul.

Terenul este sensibil: în timp ce atentatele au fost comise de jihadişti francezi proveniţi din rândul imigranţilor, Valls şi-a atras critici dure din partea dreptei atunci când a denunţat, marţi, un "apartheid teritorial, social şi etnic" care subminează Franţa, vorbind despre revoltele din suburbii din 2005.

Citeşte şi: Noi imagini cu unul dintre atacatorii din Franţa, Amedy Coulibaly, şi Hayat Boumeddiene - VIDEO

Citeşte şi: Imagini surprinse în timpul atacului comis de Amedy Coulibaly - VIDEO

Citeşte şi: ÎNREGISTRAREA prin care Amedy Coulibaly şi-a detaliat acţiunile. Mărturia teroristului de apartenenţă la SI şi legătura cu fraţii Kouachi - VIDEO

Citeşte şi: ANALIZĂ: Mitul "lupului singuratic", făcut ţăndări în Franţa şi Belgia