Noi tensiuni diplomatice între Columbia şi Venezuela, în legătură cu rebelii din cadrul FARC

Vineri dimineaţă, Venezuela şi-a rechemat ambasadorul din Columbia, pe Gustavo Marquez, după ce a transmis "o notă de protest oficială Guvernului venezuelan, respingând minciunile (...) Guvernului preşedintelui Alvaro Uribe", a anunţat şeful diplomaţiei venezuelane, Nicolas Maduro.

Anterior, preşedinţia columbiană a ameninţat că va "recurge la instanţe internaţionale" pentru a reglementa problema presupusei prezenţe a unor lideri ai rebelilor columbieni pe teritoriul venezuelan, dialogul "timp de şase ani" cu Caracas pe acest subiect dovedindu-se "inutil".

Caracas a respins acest "nou atac al preşedintelui în exerciţiu", la cărui mandat se va încheia la 7 august, care încearcă în acest fel să îşi încheie "opera de distrugere a relaţiilor columbiano-venezuelane întreprinsă cu o obsesie bolnavă în ultimii ani".

Spre sfârşitul zilei de vineri, Alvaro Uribe a cerut, la rândul său, OEA (Organizaţia Statelor Americane) să convoace de urgenţă consiliul permanent "pentru a examina prezenţa teroriştilor columbieni pe teritoriul venezuelan".

Bogota a difuzat joi o listă cu cinci lideri importanţi ai Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) şi ai Armatei de Eliberare Naţională (ELN) care s-ar afla în Venezuela.

Anunţul a fost făcut într-un moment în care relaţiile columbiano-venezuelane sunt la cel mai jos nivel după ce Bogota a anunţat în urmă cu un an un acord prin care permite armatei americane să folosească cel puţin şapte baze aeriene din Columbia.

Hugo Chavez, care consideră acest acord ameninţător, a anunţat la sfârşitul lui iulie 2009 "îngheţarea" relaţiilor diplomatice cu Bogota, o măsură fără consecinţe reale, deoarece ambasadorul venezuelan a rămas în Columbia, şi intenţia sa de a înlocui produsele importate din această ţară.

Exporturile columbiene în ţara vecină s-au prăbuşit de la acea dată, scăzând cu 71,4 la sută în perioada ianuarie-mai 2010 în raport cu aceeaşi perioadă a lui 2009.

Acuzaţiile preşedintelui Uribe au suscitat rezerve în Columbia, nu în legătură cu veridicitatea lor, ci în legătură cu momentul ales pentru a le lansa.

"Ceea ce îmi atrage atenţia este că doar cu 20 de zile înainte ca noul preşedinte (Juan Manuel Santos, n.red.) să preia funcţia şi în timp ce demersuri foarte importante sunt în curs pentru a se încerca normalizarea relaţiilor, izbucneşte un scandal mediatic cu aceste presupuse dovezi pe care Guvernul le deţine probabil de mai multe luni", a declarat fostul preşedinte columbian Ernesto Samper.

"Se caută în acest fel împiedicarea procesului de normalizare început de preşedinte (Santos) atunci când l-a invitat (...) pe Hugo Chavez la învestirea sa", a adăugat el.

Chavez a apreciat, la rândul său, că acuzaţiile columbiene sunt produsul "disperării grupului de extremă dreapta din jurul lui Uribe de a genera un conflict de amploare şi de a-l împiedica pe Santos să restabilească relaţii respectuoase cu Venezuela".

Santos a făcut apel, joi, la "deschiderea dialogului (cu Venezuela) pentru a se rezolva problema ridicată: aceea a prezenţei teroriştilor pe teritoriul venezuelan".

Statele Unite, principalul aliat al Bogotei, s-au declarat "îngrijorate".

"Venezuela este obligată, în calitate de membru al ONU, al OEA şi al Uniunii Naţiunilor din America de Sud (Unasur), să le interzică grupurilor teroriste posibilitatea de a acţiona pe teritoriul său", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley.