Noul "Pentagon" francez a fost inaugurat de François Hollande - VIDEO

Preşedintele - comandantul armatelor - urma să viziteze această cădire masivă, în Arondismentul al XV-lea din Paris, al cărei proiect a fost lansat în 2007 de către predecesorul său, Nicolas Sarkozy.

Aproximativ 9.300 de agenţi urmează să lucreze în noul sediu, cu excepţia ministrului Apărării Jean-Yves Le Drian şi Cabinetului său, care îşi păstrează ca sediu principal l'Hôtel de Brienne, în centrul Parisului, în apropiere de Elysée şi Matignon.

După dezvelirea plăcii inaugurale şi prezentarea proiectului, Hollande urma să viziteze centrul nevralgic al noului minister - CPCO, unde sunt planificate operaţiunile externe franceze. O vizită cu uşile închise, în acest loc ţinut în cel mai mare secret, în care nici jurnalişti şi nici măcar arhitecţii proiectului nu au avut acces vreodată.

În discursul său, Hollande - care de la începutul mandatului este preşedintele Republicii a V-a care a angajat cele mai multe operaţiuni externe în cea mai scurtă perioadă de timp - urma să revină asupra "faptului că armatele sunt deosebit de mobilizate, în prezent, atât în interior, cât şi în exterior", a declarat un consilier.

Cel mai mare acoperiş solar din Paris

Clădirea are cel mai mare acoperiş solar din Paris, aproximativ 5.000 de metri pătraţi de panouri fotovoltaice. Ea este dotată, de asemenea, cu un sistem de ventilaţie integral autonom, care nu recurge la nicio altă sursă de energie.

În ceea ce priveşte securitatea, clădirea a fost concepută astfel încât "să nu se surpe dacă un vehicul explodează pe centură sau pe bulevardul Valin (intrare)", potrivit proiectanţilor.

"Balardgone" reprezintă o investiţie de 1,2 miliarde de euro, finanţată în parteneriat cu întreprinderi private, inclusiv Bouygues. Ministerul s-a angajat să le plătească o chirie anuală de 154 de milioane de euro, pe o perioadă de 30 de ani, după care va deveni proprietarul clădirii.

Însă, scria recent revista Challenges, cea mai mică modificare antrenează devize incredibile, ca de exemplu suma de 2.274 de euro pentru două prize electrice.

Încă de la începutul mandatului de cinci ani, în ianuarie 2013, François Hollande a îmbrăcat haina de "comandant de război", luând în doar câteva ore decizia de a angaja armata franceză în Mali, pentru a stopa avansarea jihadiştilor.

Au urmat intervenţia în Republica Centrafricană, atacurile aeriene asupra grupării Statul Islamic (SI) în Irak şi în Siria, extinderea operaţiunii antiteroriste în Sahel (Barkhane) şi mobilizarea armatei pe teritoriul naţional în urma atentatelor din ianuarie de la Paris.

În plină bătălie pentru alegerile regionale, Hollande - care s-a lansat deja în cursa prezidenţială - beneficiază în calitate de şef al armatelor de un bilanţ care-i este foarte favorabil.

Însă, într-o lucrare recentă a jurnalistului David Revault d'Alonnes de la Le Monde - "Les guerres du Président" -, el concede că politica sa externă şi numeroasele operaţiuni militare vor cânări puţin în votul francezilor în alegerile prezidenţiale, în comparaţie cu provocarea şomajului şi creşterii economice, în care rezultatele nu-i sunt tocmai favorabile.

"Nu am văzut (ca) vreun (scrutin) prezidenţial să se facă în jurul (problemelor) internaţionale", "acest lucru nu contribuie în alegerile (prezidenţiale). Acest lucru contribuie la statutul prezidenţial, ceea ce este altceva", mărturiseşte el.

Cu trei săptămâni înainte de Conferinţa pe tema încălzirii globale (COP21), organizată la Paris, altă bătălie a mandatului său de cinci ani, preşedintele urma să insiste asupra realizării tehnologice pe care o constituie noua instalaţie de la Balard în ceea ce priveşte protejarea mediului.