Noul preşedinte al Parlamentului European, David Sassoli, pledează pentru "îmbunătăţirea" democraţiei în cadrul UE/ Ce spune despre votul pentru Ursula von der Leyen

"Am crezut mulţi în principiul primului candidat de pe listele electorale. A fost o campanie electorală a familiilor politice europene. Toată lumea se aştepta ca procedura să se respecte şi astfel să fie desemnat preşedintele Comisiei Europene. Nu a fost aşa. Candidatura mea a luat naştere în Parlamentul UE, prin convergenţa grupurilor politice, pentru a iniţia o legislatură pe care trebuie să o folosim şi pentru îmbunătăţirea instrumentelor democraţiei europene. Unul dintre acestea este cel al primilor candidaţi pe liste, modul de protejare a voinţei alegătorilor", a declarat David Sassoli într-un interviu acordat cotidianului Corriere della Sera.

"Este necesar un pact politic între instituţii. Şi cred că propunerea unei conferinţe interguvernamentale asupra instrumentelor democraţiei europene poate fi utilă. Să lucrăm, terenul este fertil. Putem face astfel încât această legislatură să perfecţioneze nu doar sistemul primului candidat de pe liste, ci şi, spre exemplu, pentru a acorda putere de iniţiativă Parlamentului UE, încă foarte slab. Momentul este cel corect. Trebuie să fim creativi, deoarece a ne atinge de tratate este o chestiune complexă", a subliniat noul preşedinte al PE.

Întrebat dacă există riscul ca Ursula von der Leyen să nu obţină votul Parlamentului European pentru învestirea în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, David Sassoli a precizat: "Am întâlnit-o deja pe doamna Usula von der Leyen şi i-am garantat că procedura va fi transparentă, cu respectarea prerogativelor tuturor instituţiilor (...)".

Procedura pentru desemnarea noului preşedinte al Comisiei Europene "nu a fost transparentă", a afirmat vineri actualul titular al funcţiei, Jean-Claude Juncker, pe fondul polemicilor generate de nominalizarea Ursulei von der Leyen. În 2014, Jean-Claude Juncker a fost primul politician desemnat preşedinte al Comisiei Europene prin sistemul primului candidat de pe lista electorală. Anul acesta, Manfred Weber, primul candidat de pe lista formaţiunii care a câştigat euroalegerile - Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) -, nu a fost desemnat preşedinte al Comisiei Europene, în principal din cauza obiecţiilor formulate de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. "Procedura nu a fost transparentă. Din păcate, procedura nu a devenit tradiţie. Eu am fost primul şi ultimul desemnat prin sistemul primului candidat de pe lista electorală", a declarat Jean-Claude Juncker.

Manfred Weber, care a fost candidatul Partidului Popular European (PPE, centru-dreapta) pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, a denunţat negocierile de "culise" ale "axei Macron-Orban" care au condus la desemnarea Ursulei von der Leyen şi a cerut "democratizarea" Uniunii Europene.

Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării şi unul dintre liderii Uniunii Creştin-Democrate (CDU, centru-dreapta), a fost propusă de Consiliul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Nominalizarea trebuie confirmată de Parlamentul European, unde ar putea apărea probleme, în contextul nemulţumirilor că nu a fost propus niciunul dintre liderii principalelor grupuri politice - Manfred Weber (Partidul Popular European, PPE, centru-dreapta) şi Frans Timmermans (Partidul Socialiştilor Europeni, PSE, centru-stânga).

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a insistat pentru desemnarea prin negocieri politice a preşedintelui Comisiei Europene, contestând sistemul primului candidat de pe listele electorale. Ţări central şi est-europene, în principal Ungaria şi Polonia, au avut obiecţii privind numirea lui Frans Timmermans în funcţia de preşedinte al Executivului UE.