Capitala Libanului a fost zguduită ieri de o explozie uriaşă, provocată de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu. Un crater imens a rămas în locul unei părţi a portului din Beirut.
Înregistrările făcute în momentul exploziei arată unda de explozie şi un nor roşu, imens, care a fost comparat cu norul în formă de ciupercă al unei arme nucleare. Explozia a provocat valuri seismice asemănătoare cu un cutremur de magnitudinea 3,3, iar efectele exploziei au fost resimţite la mile depărtare de locul exploziei. A doua explozie a lovit cu puterea unui cutremur cu o magnitudine de 3,5 şi a fost simţită până în Cipru, la 240 de kilometri de-a lungul Mediteranei.
Potrivit
Science Alert, Jeffrey Lewis, un expert în arme nucleare şi convenţionale la Institutul de Studii Internaţionale Middlebury din California, a estimat că, ţinând cont de daunele provocate de explozie, unda de şoc, semnalele seismice şi dimensiunea craterului, explozia devastatoare din Beirut a fost echivalentă cu explozia a câteva sute de tone de trotil (TNT). Această putere explozivă este de cel puţin două ordine de magnitudine mai mare decât bomba GBU-43/B, numită şi „Mama tuturor bombelor”, cea mai puternică armă non-nucleară din arsenalul SUA, cu un randament de explozie de aproximativ 11 tone, armă folosită pentru prima dată de americani în aprilie 2017 împotriva Statului Islamic din Afganistan.
Explozia din Beirut a fost atât de puternică, încât unii observatori s-au temut că oraşul a fost victima unei bombe nucleare, din cauza norului în formă de ciupercă, care s-a format deasupra locului exploziei.
Cu toate acestea, cu un randament exploziv de câteva sute de tone, explozia din Beirut a fost de zeci de ori mai puţin puternică decât bomba atomică care a devastat Hiroshima, care avea un randament estimat de aproximativ 15 kilotone.
Unii experţi au estimat randamentul exploziv pentru ceea ce s-a întâmplat în Beirut ca fiind între 1-2 kilotone, puterea exploziei din capitala Libanului putând fi comparată cu cea mai mică bombă cu gravitaţie nucleară B61, despre care se crede că are un randament exploziv de aproximativ 300 de tone.
Hans Kristensen, un expert în arme nucleare de la Federaţia Oamenilor de Ştiinţă din America, a declarat că în cazul unei bombe nucleare „valul de presiune ar fi mult mai rapid, deoarece eliberarea de energie dintr-o reacţie necontrolată a lanţului nuclear este mult mai rapidă decât eliberarea de energie dintr-o explozie chimică”.
Kingston Rief, expert în dezarmare şi reducere a ameninţărilor la Asociaţia pentru Controlul Armelor, a declarat pentru Business Insider că, deşi randamentul exploziv al exploziei din Beirut ar putea fi comparabil cu cel al unor arme nucleare americane, „acest lucru nu înseamnă deloc că explozia s-ar fi simţit ca detonarea celei mai mici variante de B61”, afirmând că o „explozie nucleară ar fi fost mult mai gravă, deoarece ar include efecte termice extreme şi, de asemenea, radiaţii”.
În tragedia din Beirut peste 100 de oameni şi-au pierdut viaţa, în jur de 5000 au fost răniţi şi sute de persoane sunt în continuare date dispărute. Efectele asupra vieţii oraşului sunt devastatoare, peste 300.000 de oameni rămânând fără adăpost, într-un moment în care ţara se afla deja într-o adâncă criză atât financiară, cât şi politică.