Număr record de marinari abandonaţi pe nave, fără salarii, hrană sau bani de drum. „Este o criză umanitară globală”

Un inginer blocat pe o navă de marfă abandonată în portul Constanţa a aşteptat patru ani pentru a fi plătit şi a se întoarce acasă.

În largul coastelor Somaliei, un echipaj care aşteaptă să fie plătit lâncezeşte pe o porţiune din Oceanul Indian împânzită de piraţi, în timp ce nava lor ia încet-încet apă. Alţi 14 navigatori, blocaţi pe o navă de marfă în largul coastei Iranului, au rămas fără hrană şi combustibil. Unii s-au gândit să se sinucidă.

"Nu putem supravieţui aici", a declarat un inginer de la bordul navei MV Aizdihar, abandonată în largul oraşului iranian Bandar Abbas. "Vă rugăm să ne ajutaţi". El a vorbit prin intermediul unei înregistrări video la începutul acestui an.

Industria navală de 14.000 de miliarde de dolari, responsabilă pentru 90% din comerţul mondial, a lăsat în urmă ceea ce pare a fi un număr record de marinari abandonaţi pe nave de marfă. Cazurile de abandon sunt consemnate atunci când armatorii nu plătesc echipajele două sau mai multe luni sau nu acoperă costurile de trimitere acasă a membrilor echipajului, potrivit Organizaţiei Maritime Internaţionale, o agenţie a Naţiunilor Unite.

Anul trecut, numărul de astfel de cazuri raportate a crescut de peste două ori, ajungând la 85, de la 40 în 2019. Anul acesta va fi mai rău.

Mai mult de 1.000 de navigatori sunt în prezent abandonaţi pe nave, potrivit estimărilor Federaţiei Internaţionale a Lucrătorilor din Transporturi. Adevăratul număr este probabil mai mare, pentru că mulţi membri ai echipajelor sunt reticenţi în a vorbi. Mohamed Arrachedi, coordonator al sindicatului pentru Orientul Mijlociu, a declarat că primeşte zeci de mesaje WhatsApp de la marinarii disperaţi din întreaga lume: "Este o criză umanitară globală."

În Emiratele Arabe Unite, o companie de transport maritim a abandonat şapte nave de containere în ultimele luni, lăsând în urmă zeci de membri ai echipajelor, fiecăruia datorându-i-se salariul pe un an. Un echipaj format din cinci oameni, izolat lângă o staţiune turistică din Dubai, care a trăit doar cu orez timp de 10 luni, a scăpat recent de un calvar de patru ani.

Anul trecut, un echipaj format în majoritate din egipteni a fost abandonat în Sudan. Nava a fost apoi vândută şi a fost condusă de un echipaj majoritar sudanez, care a fost, de asemenea, abandonat în Egipt. Trei dintre ei se află încă la bord, plutind în largul Canalului Suez, în cea de-a noua lună fără plată.

Creşterea numărului de cazuri a determinat trei dintre cele mai mari naţiuni maritime din lume - China, Indonezia şi Filipine - să propună în august înfiinţarea unui fond mutual de urgenţă pentru navigatori, pentru a ajuta echipajele abandonate.

Întreruperile comerciale cauzate de pandemie şi natura industriei maritime globale competitive şi puţin reglementate au contribuit la creşterea numărului de marinari abandonaţi.

Consolidarea industriei a dat naştere la o jumătate de duzină de firme de transport maritim care transportă majoritatea containerelor din lume, obţinând profituri record din cel mai bun trimestru din istorie al transportului maritim de mărfuri în ultimele trei luni ale anului 2020, potrivit managerului de investiţii Blue Alpha Capital, cu sediul la New York.

Aceste firme au alungat concurenţii care conduc nave mai mici şi mai degradate. Atunci când datoriile se acumulează sau când costul reparaţiilor devine prea mare, unele firme aleg să abandoneze o navă sau să o vândă la fier vechi.

Atunci când companiile de transport maritim rămân fără bani, membrii echipajului se trezesc adesea fără nimic, cu excepţia unei nave abandonate pe care se adăpostesc.

Unele guverne le cer marinarilor să rămână la bord ca garanţi până când proprietarii de nave plătesc autorităţilor portuare taxele de acostare şi alte taxe.

Mai des, marinarii refuză să debarce, convinşi că nu vor recupera niciodată lunile sau anii de salarii pierdute dacă pleacă. În general, marinarii blocaţi la bord împrumută bani de la prieteni şi familie pentru a se hrăni.

Mulţi spun că vor rămâne pe loc până când nava va fi vândută la fier vechi, ceea ce poate dura ani de zile, decât să plece acasă cu mâna goală.

În conformitate cu Convenţia privind munca maritimă, un tratat susţinut de ONU în vigoare din 2013, proprietarii de nave de marfă sunt obligaţi să deţină o asigurare pentru a se ocupa de echipajele abandonate. Multe naţiuni din Orientul Mijlociu nu au semnat tratatul şi nu-l aplică, permiţând ca ţărmurile lor să devină cimitire pentru navele abandonate.