Numărul din martie al revistei NATO, dedicat summit-ului de la Bucureşti

Revista, publicată pe pagina electronică a Alianţei, are titlul sub forma unei întrebări "Bucureşti: locul unde întrebările capătă formă?".

Primul din seria de articole este o relatare pe scurt, în imagini cu legendă, a principalelor repere ale summit-ului.

Urmează o declaraţie detaliată referitoare la summit, semnată de preşedintele Traian Băsescu.

Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu subliniază că summit-ul NATO se va desfăşura într-un loc şi într-o perioadă pline de simbolism. "Extinderea reprezintă un efort vizionar, încununat de succes", se arată în declaraţie, şeful statului adăugând că statele membre NATO şi-au consolidat securitatea prin extinderea acesteia la alte state care împărtăşesc valori comune.

"În Est, regiunea Mării Negre este parte a (procesului NATO) de promovare a democraţiei şi stabilităţii în Europa. Această regiune, situată la intersecţia Europei cu Asia Centrală şi Orientul Mijlociu este de asemenea punctul central al legăturilor comerciale, energetice şi de transport. Guvernele şi popoarele depun eforturi pentru securitate, modernizare şi o viaţă mai bună, confruntându-se în paralel cu criminalitatea transfrontalieră şi conflicte îngheţate. Au fost făcute reforme şi au avut loc transformări democratice, dar provocările se menţin iar sprijinul şi asistenţa NATO sunt necesare în continuare", subliniază şeful statului, adăugând că este nevoie de angajamentul Rusiei pentru îndeplinirea acestor obiective.

Preşedintele Băsescu mai subliniază că activarea pentru prima dată, în cadrul NATO, a clauzei de apărare comună, după atacurile de la 11 septembrie, a dovedit nu numai angajamentul statelor membre faţă de Carta Alianţei, ci şi capacitatea acestora de a răspunde unor noi ameninţări şi provocări la adresa securităţii, cum ar fi terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă şi instabilitatea regională.

"Sperăm că aportul NATO la securitate şi stabilitate va face paşi înainte la Bucureşti. Ar trebui să începem discuţii serioase în legătură cu un nou concept strategic care va ajuta Alianţa să se menţină ca o organizaţie robustă, capabilă să abordeze provocări legate de securitate", se arată în declaraţie.

"La summit-ul de la Bucureşti, sperăm că vom putea invita Albania, Croaţia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei să devină membri ai Alianţei, şi încurajăm aceste state să accelereze pregătirile în acest scop", se arată în declaraţie.

"Dorim să consolidăm Parteneriatul Euro-Atlantic ca principală politică a NATO de angajament în Europa şi Eurasia", se mai arată în declaraţie.

"Dorim ca NATO să-şi reconfirme angajamentul în Balcanii de Vest, prin menţinerea prezenţei sale în Kosovo şi prin consolidarea parteneriatelor cu Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Serbia", susţine Traian Băsescu.

Traian Băsescu îşi exprimă, de asemenea, speranţa că "Alianţa îşi va continua angajamentul şi politica de extindere în regiunea Mării Negre, prin consolidarea sprijinului său pentru aspiraţiile euro-atlantice ale Georgiei şi Ucrainei, precum şi prin parteneriate cu Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan".

Declaraţia exprimă speranţa României că summit-ul se va încheia cu adoptarea unei decizii pentru acordarea MAP Georgiei.

În ceea ce priveşte Ucraina, mesajul preşedintelui este nuanţat. "Suntem de asemenea pregătiţi să asistăm Ucraina pentru îndeplinirea aspiraţiilor euro-atlantice, pe baza unei voinţe politice susţinute şi a sprijinului din partea cetăţenilor", apreciază preşedintele, adăugând că NATO ar trebui să îşi dezvolte în continuare cooperarea cu partenerii din Asia Centrală pentru a sprijini securitatea euro-atlantică şi regională.

Preşedintele Băsescu îşi exprimă speranţa că summit-ul de la Bucureşti va reconfirma angajamentul puternic asumat de Alianţă în Afganistan şi va reîmprospăta strategia aliaţilor şi a partenerilor acestora. "Sperăm de asemenea că summit-ul va marca o cooperare reînnoită NATO - ONU, precum şi crearea de legături mai puternice cu state partenere precum Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea, pe baza intereselor noastre comune", se mai arată în declaraţie.

Şeful statului menţionează necesitatea ca la summit să fie transmis mesajul potrivit căruia un NATO puternic şi activ consolidează o Europă puternică şi viceversa. "Extinderea în continuare a parteneriatului NATO - UE în Kosovo, Afganistan şi în vecinătate va rămâne o prioritate pentru România - şi sperăm de asemenea că acest proces va aduce Turcia mai aproape de Europa", se arată în declaraţie.

Băsescu subliniază de asemenea poziţia României potrivit căreia summit-ul va constitui o bună ocazie pentru a înregistra progrese în ceea ce priveşte dezvoltarea unui sistem NATO de apărare antirachetă, complementar şi integrat celui dezvoltat deja de Statele Unite.

Declaraţia reiterează speranţa României că summit-ul NATO de la Bucureşti va aduce progrese referitoare la "definirea valorii adăugate a NATO în materie de securitate energetică", apreciind că ar trebui intensificate eforturile pentru identificarea unui rol de nişă pentru Alianţă în acest domeniu.

"Summit-ul de la Bucureşti ar putea constitui o punte între angajamentele internaţionale şi cele euro-atlantice ale NATO, între realizările noastre din trecut şi noile sarcini în perspectiva summitului aniversar al NATO din 2009 precum şi a summiturilor care vor urma. Avem şansa de a deschide dezbateri şi de a începe planificarea demersurilor către un nou concept strategic, care va spori capacităţile şi misiunile NATO în vederea asigurării stabilităţii în spaţiul euro-atlantic şi în afara acestuia", conchide declaraţia semnată de preşedintele Băsescu.

Numărul din luna martie al revistei NATO conţine şi un articol intitulat "Bucureşti: un punct de referinţă în transformarea NATO", semnat de secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer, care prezintă principalele puncte de pe agenda evenimentului care se va desfăşura la Bucureşti.

Jaap de Hoop Scheffer menţionează cu prioritate operaţiunile Alianţei, apreciind că la Bucureşti va fi reafirmat angajamentul puternic al aliaţilor pentru reuşita acestora. El aminteşte că în prezent circa 60.000 de persoane participă la operaţiunile NATO şi îşi exprimă speranţa că summit-ul de la Bucureşti va transmite un mesaj puternic de susţinere în mod special în ceea ce priveşte Kosovo şi Afganistanul.

"În ceea ce priveşte Kosovo, aliaţii au stabilit deja că misiunea KFOR va fi menţinută pe baza Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al NATO, exceptând cazul în care Consiliul de Securitate va decide altceva", precizează Jaap de Hoop Scheffer, adăugând că securitatea în Balcani este vitală pentru stabilitatea întregului continent. "Dorim ca toate ţările din regiune să se integreze cu restul Europei. De aceea, NATO va continua să susţină Kosovo să se pună pe picioare, dar va continua de asemenea să sprijine eforturile de reformă ale Serbiei , Bosniei-Herţegovina şi Muntenegrului", susţine secretarul general al Alianţei.

Jaap de Hoop Scheffer aminteşte de problema Afganistanului, un angajament pe termen lung asumat de NATO. În acest context, summit-ul de la
Bucureşti este de aşteptat să aducă un consens asupra unei strategii clare pentru drumul care trebuie urmat în Afganistan, cu o prezenţă NATO solidă, de natură să sublinieze angajamentul aliaţilor.

A doua temă majoră pe agenda summit-ului de la Bucureşti va fi extinderea, în opinia secretarului general. Oficialul subliniază că, la data scrierii acestui articol, nu a fost luată nicio decizie. "Toate cele trei state au încă de muncit pentru a merita o invitaţie. Ca şi în cazul extinderilor precedente ale NATO, decizia politică va fi, în cele din urmă, una politică", a apreciat oficialul.

Potrivit lui Jaap de Hoop Scheffer, cel de-al treilea punct esenţial pe agenda summit-ului va fi transformarea Alianţei în funcţie de noul mediu de securitate dar şi problema parteneriatelor.

Secretarul general al NATO menţionează că summit-ul de la Bucureşti va fi cel mai mare organizat vreodată din perspectiva numărului de ţări participante, precizând totodată că evenimentul nu va fi unul izolat. Summit-ul de la Bucureşti va permite realizarea de progrese în ceea ce priveşte implementarea a numeroase decizii luate la summit-ul de la Riga, dar va genera totodată decizii care vor fi implementate în lunile următoare, apreciază Jaap de Hoop Scheffer.

Revista conţine de asemenea alte cinci articole de analiză pe teme precum regândirea parteneriatelor NATO pentru secolul al XXI-lea şi importanţa unui nou concept strategic.