Într-un raport intitulat „From Words to Deeds„, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului, cu sediul la Londra, le reproşează acestor companii că participă la comerţul cu „instrumente de tortură”, cum ar fi cătuşe pentru perete sau cu şocuri electrice.
Amnesty acuză în special Germania şi Cehia. Din 2006, aceste două ţări au autorizat exportul de arme de poliţie şi instrumente de constrângere (piedici pentru glezne, aerosoluri cu produse chimice) către nouă ţări unde astfel de echipamente vor fi utilizate pentru a comite acte de tortură, potrivit Amnesty.
Numai şapte state europene au respectat obligaţia de a răspunde public pentru astfel de exporturi, potrivit organizaţiei neguvernamentale.
Acest document, elaborat în colaborare cu Omega Research Foundation, arată că aceste activităţi persistă în pofida introducerii în 2006 la scară europeană a unor măsuri de control. Acesta va face obiectul unor discuţii în cadrul reuniunii de joi a subcomisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European.
Amnesty cere Comisiei Europene să acopere lacunele juridice evidenţiate de acest raport, iar statelor membre UE să aplice corect reglementările.
„Introducerea la scară europeană a unor măsuri de control privind comerţul cu «instrumente de tortură», după campania desfăşurată timp de un deceniu de organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului, a fost un progres istoric”, a declarat Nicolas Beger, directorul Biroului european al Amnesty International.
„Totuşi, la trei ani de la intrarea în vigoare a acestor măsuri, mai multe state europene nu au pus încă în mod corect în aplicare şi nici nu urmăresc respectarea acestor dispoziţii”, a remarcat el.