NYT: Contextul global al războiului dintre Hamas şi Israel; O încercare de a slăbi SUA, împingând lumea spre multipolaritate

Rusia a declanşat cel mai mare război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. China a devenit mai belicoasă faţă de Taiwan. India a îmbrăţişat un naţionalism viiolent. Israelul a format cel mai extremist guvern din istoria sa. Iar sâmbătă, Hamas a lansat un atac fără precedent asupra Israelului, lansând mii de rachete, răpind şi ucigând sute de civili.

Toate aceste evoluţii sunt semne că lumea ar putea să fi căzut într-o nouă perioadă de dezordine. Ţările, şi grupuri politice precum Hamas, sunt dispuse să îşi asume riscuri mari, mai degrabă decât să se teamă că consecinţele ar fi prea grave.

Cea mai simplă explicaţie este că lumea se află în mijlocul unei tranziţii către o nouă ordine pe care experţii o descriu prin cuvântul multipolar. Statele Unite nu mai sunt puterea dominantă de odinioară şi nu a apărut niciun înlocuitor. Ca urmare, liderii politici din multe locuri se simt încurajaţi să îşi afirme propriile interese, considerând că beneficiile unei acţiuni agresive pot depăşi costurile. Aceşti lideri cred că au mai multă influenţă asupra propriei regiuni decât SUA.

"A apărut o lume complet multipolară, iar oamenii realizează cu întârziere că multipolaritatea implică destul de mult haos", a scris sâmbătă Noah Smith, un jurnalist american.

Zheng Yongnian, un politolog chinez, a descris în mod similar "vechea ordine" ca fiind în curs de dezintegrare. "Ţările debordează de ambiţie, ca nişte tigri care îşi urmăresc prada, dornici să găsească orice oportunitate printre ruinele vechii ordini", a scris Zheng anul trecut.

Statele Unite, mai slabe

De ce a scăzut puterea americană? O parte din schimbare este inevitabilă. Ţările dominante nu rămân dominante la nesfârşit. Dar SUA au făcut şi greşeli strategice care accelerează sosirea unei lumi multipolare, potrivit NYT.

Printre aceste greşeli se numără: Preşedinţii ambelor partide au crezut în mod naiv că o Chină mai bogată va fi în mod inevitabil o Chină mai prietenoasă şi nu au reuşit să recunoască faptul că SUA îşi construiau propriul rival prin politici comerciale indulgente, după cum a susţinut politologul John Mearsheimer. În Afganistan şi Irak, SUA au petrecut o mare parte din începutul secolului XXI purtând războaie costisitoare. Războiul din Irak a fost deosebit de dăunător, deoarece a fost un război neprovocat pe care George W. Bush a ales să îl înceapă. Iar retragerea umilitoare din Afganistan, supravegheată de preşedintele Biden, a făcut ca administraţia americană să pară şi mai slabă.

Poate că cel mai mare prejudiciu adus prestigiului american a venit din partea lui Donald Trump, care a respins însăşi ideea că SUA ar trebui să conducă lumea. Trump s-a retras din acordurile internaţionale şi a dispreţuit alianţele de succes precum NATO. El a semnalat că, dacă îşi va recăpăta preşedinţia în 2025, ar putea abandona Ucraina.

În cazul Israelului, Trump l-a încurajat pe Benjamin Netanyahu, prim-ministrul ţării, să nu se preocupe prea mult de interesele palestiniene şi să caute în schimb o victorie israeliană maximă. Netanyahu, bineînţeles, nu a început acest nou război. Hamas a făcut-o, potenţial cu sprijinul Iranului, susţinătorul de lungă durată al grupării, iar Hamas a comis încălcări şocante ale drepturilor omului la sfârşitul săptămânii trecute.

Dar extremismul lui Netanyahu a contribuit la tulburările dintre Israel şi grupurile palestiniene precum Hamas. Un editorial din Haaretz, un ziar israelian, susţinea ieri: "Premierul, care s-a mândrit cu vasta sa experienţă politică şi cu înţelepciunea sa de neînlocuit în probleme de securitate, a eşuat complet în a identifica pericolele în care a condus în mod conştient Israelul atunci când a stabilit un guvern de anexare şi deposedare". Netanyahu, a adăugat Haaretz, a adoptat "o politică externă care a ignorat în mod deschis existenţa şi drepturile palestinienilor".

Washingtonul este încă puternic pe scena mondială

Chiar şi în contextul creşterii multipolarităţii, Statele Unite rămân cea mai puternică ţară din lume, cu o capacitate unică de a crea alianţe şi de a instaura pacea. În Orientul Mijlociu, administraţia Trump a convins Israelul şi alte patru ţări, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Sudan şi Maroc, să semneze acorduri diplomatice fără precedent, cunoscute sub numele de Acordurile Abraham. În ultimele luni, administraţia Biden a făcut progrese în direcţia unui acord şi mai ambiţios, între Israel şi Arabia Saudită.

Hamas a atacat Israelul pentru a submina un acord israeliano-saudit, cred mulţi experţi. Un astfel de acord ar putea izola Iranul, care finanţează Hamas, şi ar putea duce la o infuzie de bani saudiţi pentru Autoritatea Palestiniană, un grup mai moderat decât Hamas. Dar dacă recentele atacuri ale Hamas vor determina Israelul să reducă Fâşia Gaza la ruine ca răspuns, Arabia Saudită va avea dificultăţi în a accepta orice tratat.

"Acest lucru va încetini considerabil, dacă nu va omorî acordul cu Arabia Saudită", a declarat Mara Rudman, fost diplomat american, pentru The Times.

Din aceste puncte de vedere, atacurile Hamas pot fi considerate o încercare de a preveni o reafirmare a puterii americane şi, în schimb, de a continua să împingă lumea spre multipolaritate.