O cursă pentru preşedinţia Franţei între un comunist care a promis taxarea bogaţilor şi o extremistă antieuro îi îngrozeşte pe investitori

Alegerile pentru preşedinţia Franţei se apropie rapid şi au devenit cele mai incerte dintr-o generaţie. Nesiguranţa şi nervozitatea se simt serios pe pieţe, mai ales pe cea a euro şi a obligaţiunilor. Spre comparaţie, alegerile generale din Germania, care şi ele se apropie, ar trebui să fie liniştite şi lipsite de surprize populiste. Însă acestea ar putea aduce surprize de altă natură, iar acest lucru nu este încă luat în cosiderare de pieţe. 

Mélenchon este politicianul-personaj tipic populist. Îi are ca idoli pe Chavez şi Castro. La unul din mitingurile sale electorale, politi cianul şi-a fascinat publicul cu poveşti despre răutatea „pieţelor extreme care trasformă suferinţa, sărăcia şi abandonul în aur şi bani“, scrie Bloomberg.

A descris Franţa ca fiind o ţară cu „bogăţii uriaşe, dar distribuite prost“, a denunţat atacurile aeriene americane din Siria şi a cerut ca Franţa să părăsească NATO. De altfel, Mélenchon a abordat poziţii fără compromis faţă de militarismul occidental şi globalizare. El vrea renegociarea în profuzime a relaţiilor Franţei cu UE şi a spus că dacă negocierile eşuează, „francezii vor decide dacă rămân sau nu în uniune“. Politicianul vrea ca astfel Franţa să capete mai mult control economic. În privinţa economiei, Mélenchon, un critic înverşunat al austerităţii, a promis majorarea cheltuielilor cu peste 250 de miliarde de euro pe an, reducerea programului săptămânal de lucru de la 35 de ore la 32 de ore şi taxarea cu până la 100% a oricărui venit mai mare de 20 de ori venitul mediu. El va face mai greu pentru companii să concedieze angajaţi, va limita remuneraţiile executivilor, va retrage ţara din acordurile de comerţ liber, va majora salariul minim cu 15% şi va reduce vârsta de pensionare pentru anumite categorii de salariaţi la 60 de ani, cu pensie completă.

Le Pen a promis un referendum privind apartenenţa  ţării la UE, renegocierea statutului Franţei în uniune şi îşi face campania pe o platformă naţionalistă care include în toarcerea la vechiul franc francez, „pro tecţionism inteligent“ şi favorizarea salariaţilor francezi în faţa celor străini.

Spre deosebire de antiimigraţionista Le Pen, Mélenchon are un public loial.

Cele mai recente sondaje de popularitate arată că Mélenchon se numără, alături de Le Pen, printre cei patru candidaţi la preşedinţie care au prins în raza lor de atac al doilea tur al alegerilor. Primul, în care vor concura toţi candidaţii, va fi pe 23 aprilie.

Un sondaj Kantar Sofres publicat în weekend îl plasează pe Mélenchon pe locul trei, cu 18% dintre voturi, cu un punct în faţa lui Francois Fillon. Le Pen şi Emmanuel Macron ar fi la egalitate, cu 24% din voturi. Pe 17 martie, sondajele îi dădeau lui Mélenchon doar 10,5% din voturi. O treime din alegători sunt indecişi.

Cu planul său de a trata cu bani nevralgiile economice ale Franţei, Mélenchon perturbă pieţele.

Diferenţa dintre yieldurile obligaţiunilor franceze cu scadenţa la zece ani şi cele ale titlurilor germane s-a lărgit de la 60 de puncte de bază la mijlocul lunii trecute la 75 de puncte miercuri. Cu alte cuvinte, Franţa plăteşte din ce în ce mai mult, în comparaţie cu Germania, pentru a se împrumuta de pe pieţe.

Costul hedging-ului contra volatilităţii euro faţă de dolar şi yen luna viitoare a sărit la cele mai ridicate niveluri de la anunţarea rezultatului referendumului pentru Brexit din iunie anul trecut, spune Valentin Marinov, analist al Credit Agricole.

Creşterea popularităţii lui Mélenchon „reprezintă veşti rele pentru obligaţiunile franceze“, spun Aline Schuiling şi Kim Lui, analişti la ABN Amro, citaţi de Reuters. „S-au întors riscurile politicului francez.“

Preşedintele Francois Hollande se teme de o cursă Le Pen-Mélenchon în runda decisivă, scrie Le Monde, care citează surse apropiate şefului statului.

Articolul poate fi citit integral pe ZF.ro.

Citeşte şi: Donald Trump afirmă că NATO "nu mai este depăşită" pentru că acum participă la lupta împotriva terorismului

Citeşte şi: Serviciile speciale trebuie să controleze mai strict fluxurile de migraţie, susţine Vladimir Putin