Deşi mulţi cred că Groenlanda este doar o ambiţie a preşedintelui Trump sau că declaraţiile lui nu au niciun fond în spate, unii analişti cred că preşedintele american a pus ochii pe această insula datorită valorii sale strategice esenţiale.
„Arctica nu mai este doar o frontieră îngheţată, ci este o regiune de o valoare strategică imensă. Odată cu schimbările climatice care accelerează topirea gheţii, se deschid noi rute de transport maritim şi rezervele vaste de resurse naturale (petrol, gaze şi minerale rare) devin din ce în ce mai accesibile. Acest lucru a atras atenţia puterilor globale, inclusiv SUA, Rusia şi China, toate concurând pentru influenţa în regiune. Interesul lui Trump pentru Groenlanda are rădăcinile în locaţia sa strategică şi potenţialul de resurse. Deja din 2019, acesta a susţinut în mod deschis ideea de a cumpăra Groenlanda, invocând valoarea ei geopolitică şi economică. În timp ce Danemarca a respins ferm propunerea, mesajul subiacent este clar: Arctica este o regiune critică pentru interesele SUA”, scrie Vittorio Amato, profesor de ştiinţe politice şi economice, pe o reţea de socializare.
Unii analişti merg chiar într-atât de departe încât susţin că apropierea lui Donald Trump de Vladimir Putin şi chiar comunicatul emis în urma conversaţiei dintre cei doi indică faptul că aceştia ar putea coopera, în viitor, în ceea ce priveşte zona Arctică. SUA (prin Alaska), Canada, Groenlanda şi Rusia sunt toate teritorii care au deschidere la Oceanul Arctic. Oamenii de ştiinţă cred că topirea gheţii din acea regiune va dezvolta capacitatea acesteia de a deveni o rută maritimă de maximă importanţă şi că, de altfel, este şi extrem de bogată în petrol şi gaz sau minerale rare esenţiale.
Potrivit unui raport din 2008 al USGS, cantitatea totală de petrol din Arctic ajunge la 90 de miliarde de barili, iar cea de gaz natural este de asemenea considerabilă. În cazul mineralelor rare, se pare că 31 din 34 de astfel de materii prime s-ar afla în regiune. Doar în Bazinul Chukchi de Nord se află depozite esenţiale de petrol şi gaz, o zonă care se află la nord şi nord-vest de Alaska, în afara zonei economie exclusive a SUA şi Rusia. Aici ar putea apărea şi cooperarea dintre SUA şi Rusia, cred experţii. Steve Witkoff, de altfel, a şi semnalat această posibilă cooperare într-un interviu cu Carlson, în care a vorbit despre posibilitatea „integrării politicilor ambelor ţări în privinţa energiei în zona Arctică”.
Deşi planul lui Donald Trump de anexare a Groenlandei este puţin probabil, este clar că preşedintele american vrea Groenlanda să devină un independentă de Danemarca – despre care J.D. Vance a spus, ieri seară, că nu îşi „face treaba” – şi, ulterior, să depindă dependentă de SUA, poate prin cumpărarea drepturilor de exploatare la zonele la care insula are acces în zona Arctică.