O eventuală extrădare a lui Edward Snowden, autorul scurgerilor de informaţii de la NSA, este un proces complicat

Washingtonul şi Hong Kong-ul au semnat un tratat de extrădare în 1996, cu un an înainte de retrocedarea fostei colonii britanice Chinei populare.

Însă acest tratat, semnat cu "autorizaţia" Beijingului, garantează Hong Kong-ului dreptul de a refuza o extrădare, în cazul în care aceasta vizează "apărarea, afacerile externe, interesul general sau politica publică" a Chinei.

Această clauză conferă Beijingului - care controlează relaţiile internaţionale şi apărarea Hong Kong-ului - un drept de veto, în fapt o pârghie diplomatică.

Însă Johnny Lau, un politolog specialist în China, apreciază că Statele Unite şi China, primele două puteri economice mondiale, au o abordare în general foarte pragmatică în asemenea contencioase.

"Este necesar să privim îndeaproape interesele aflate în joc. Este vorba doar despre un eveniment minor, care nu va afecta vastul tărâm al cooperării chinezo-americane", a declarat el pentru AFP.

Acest punct de vedere este împărtăşit şi de către David Webb, un fost bancher care a trecut în domeniul luptei pentru transparenţă politică şi economică, în opinia căruia chinezii nu se vor opune extrădării lui Snowden, având în vedere dosarele sensibile aflate pe masă între cele două ţări.

"Statele Unite acuză China de atacuri şi spionaj informatice, însă NSA (Agenţia Naţională americană pentru Securitate) şi alte agenţii fac acelaşi lucru", notează el.

Într-un interviu publicat de cotidianul britanic The Guardian, Edward Snowden, un american în vârstă de 29 de ani care lucra pentru un subcontractor NSA, a declarat că s-a refugiat la Hong Kong din cauza "solidei tradiţii a libertăţii de exprimare" în acest teritoriu.

"Hong Kong-ul are reputaţia că (garantează) libertăţile în pofida Republicii Populare China", a spus el.

Citeşte şi: The Guardian a dezvăluit cine este sursa informaţiilor despre supravegherea comunicaţiilor - FOTO

Hong Kong-ul a fost restituit Chinei în iulie 1997. Însă teritoriul beneficiază de un statut de semiautonomie, păstrându-şi, spre exemplu, legea fundamentală, moneda şi sistemul judiciar, potrivit modelului "o ţară, două sisteme", promovat de către chinezi.

Locuitorii teritoriului se bucură de o libertate de exprimare necunoscută pe continent, iar Hong Kong-ul este singurul oraş chinez unde se comemorează anual, fără vreo interdicţie, reprimarea sângeroasă a manifestaţiei studenţilor în Piaţa Tiananmen, în 1989.

Nici consulatul american şi nici autorităţile de la Hong Kong nu au dorit să facă declaraţii despre prezenţa lui Snowden în megalopolisul chinez.

Pe plan juridic, există două curente concurente.

Potrivit avocatului Ronny Tong, un deputat în cadrul formaţiunii Civic Party, Washingtonul va fi nevoit să aducă probe potrivit cărora infracţiunea reproşată suspectului se află totodată sub incidenţa legii din Hong Kong.

"Nu avem legi privind obligaţia de rezervă. Aceasta se aplică doar funcţionarilor şi oficialilor guvernamentali, nu şi persoanelor private", a subliniat el.

Deputatul pro-democraţie James To este de părere că va fi "complicat" ca Washingtonul să obţină extrădarea lui Snowden, în contextul în care se recunoaşte că acesta nu a comis vreo infracţiune penală la Hong Kong.

Deputata pro-Beijing Regina Ip, un fost secretar însărcinat cu Securitatea în cadrul Guvernului, apreciază, din contră, că oraşul va fi "obligat să îşi onoreze acordurile" încheiate cu Statele Unite şi a adăugat că îl îndeamnă pe Edward Snowden să plece din proprie iniţiativă.

Citeşte şi: Autorul scurgerilor de informaţii de la NSA: Mi-am riscat viaţa pentru libertatea tuturor şi democraţie - VIDEO

Edward Snowden ar putea să ceară refugiu într-un consulat străin, ca Julian Assange, la Londra, la Ambasada Ecuadorului, sugerează David Webb.

Snowden a declarat pentru The Guardian că priveşte spre Islanda, care are reputaţia unei ţări ce îi susţine pe "cei care apără libertatea pe Internet".

Pe site-ul său, deputata islandeză Birgitta Jonsdottir, o specialistă în mass-media online şi în protecţia datelor private, a apreciat că este de "datoria (sa) să îi ofere asistenţă şi consiliere domnului Snowden".

Ea a anunţat că examinează "condiţiile de securitate în caz de azil politic" în Islanda, care "ar putea să nu fie cel mai bun loc" în plan juridic.

Citeşte şi: Cum sunt analizate comunicaţiile din întreaga lume: Istoria NSA, organizaţia secretă creată în timpul Războiului Rece