Evenimentul a fost precedat atât de avertismente ale liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, cu privire la „aroganţa” americană şi încercări de „infiltrare” sub toate formele a societăţii iraniene de către Statele Unite, cât şi de arestarea unor jurnalişti acuzaţi că vor să prezinte o imagine înfrumuseţată a „marelui satan” şi de închiderea filialei unui cinoscut restaurant american, relatează AFP în pagina electronică.
Câteva mii de persoane au manifestat, marcând ocuparea ambasadei, primul astfel de eveniment de la încheierea pe 14 iulie a unui acord în dosarul nuclear între Iran şi marile puteri, inclusiv Statele Unite.
„Moarte Americii”, „Jos Israelul”, „Jos Arabia Saudită” şi „Infiltrarea interzisă” au scandat manifestanţii. Procurorul general Ebrahim Raisie a apreciat, într-un discurs, că „lista atrocităţilor americane” este lungă atât în Iran, cât şi în străinătate, şi că „Statele Unite vor trebui să dea socoteală pentru atrocităţile lor în faţa justiţiei”.
Pe 4 noiembrie 1979, la câteva luni de la Revoluţia islamică, studenţi luau cu asalt sediul Ambasadei Statelor Unite, la Teheran. Diplomaţi americani au fost ţinuţi ostatici timp de 444 de zile, antrenând întreruperea relaţiilor diplomatice între Teheran şi Washington, care n-au fost niciodată restabilite.
De la încheierea acordului, pe 14 iulie, liderul suprem şi-a multiplicat avertismentele împotriva oricărei încercări de apropiere faţă de Washington şi de „infiltrare politică şi culturală”, pe care a catalogat-o drept mai periculoasă decât „infiltrarea economică şi în domeniul securităţii”.
În opinia sa, acordul în dosarul nuclear, care va permite ridicarea sancţiunilor internaţionale impuse Iranului în schimbul angajamentului regimului de a-şi limita programul nuclear civil şi de a renunţa la arma atomică, nu trebuie să aibă drept consecinţă „supunerea” Teheranului faţă de interesele străine, mai ales americane.
În faţa a mii de studenţi, numărul unu iranian – care are ultimul cuvânt de spus în marile probleme ale ţării – a mai îndemnat, marţi, la „vigilenţă” în faţa unor Statele Unite care încearcă „să înfigă un cuţit în spatele” Iranului cu prima ocazie.
Reluând afirmaţiile numărului unu iranian, generalul Mohammad Ali Jafari, comandantul Gardienilor Revoluţiei, armata de elită a regimului, a criticat „anumiţi oficiali care privesc cu încredere către Occident şi liberalism”.
– Conservatori la pândă
Preşedintele moderat Hassan Rohani a fost ales în 2013, în parte în baza promisiunii de a normaliza relaţiile cu lumea exterioară, dar fără să meargă până la a evoca o reluare a relaţiilor cu Statele Unite.
Însă Mohammad Javad Zarif, ministrul său de Externe, i-a strâns mâna, anul acesta, preşedintelui american Barack Obama „în mod accidental”, pe culoare, la ONU, în New York, ceea ce a provocat noi critici din partea conservatorilor.
Printr-un gest care nu a putut decât să le satisfacă, serviciile de informaţii din cadrul Gardienilor Revoluţiei au anunţat marţi arestarea mai multor jurnalişti reformatori, acuzaţi că fac parte dintr-o „reţea” finanţată de către serviciile de informaţi americane şi ajutată de o serie de state europene, inclusiv Marea Britanie, Olanda şi Suedia.
Membri ai acestei reţele „voiau să macheze imaginea Statelor Unite şi să pregătească prezenţa oficială a unor americani” în Iran, a declarat un expert în domeniul informaţiilor, din cadrul Gardienilor Revoluţiei, pentru televiziunea de stat.
În afară de jurnalişti, un om de afaceri iraniano-american, Siamak Namazil, dar şi Nezar Zaka, prezentat de Teheran drept un cetăţean libanezo-american, au fost arestaţi încă de la sfârşitul lui octombrie.
În total, patru americani de origine iraniană, inclusiv Jason Rezaian, un corespondent al ziarului Washington Post (WP) la Teheran, sunt deţinuţi în continuare în Iran, în pofida îndemnurilor Washingtonului la eliberarea acestora.