Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a afirmat că decizia SUA „adresează un mesaj clar companiilor din lumea întreagă: cei care continuă să susţină în mod iresponsabil sectorul energetic iranian şi ajută Iranul să evite sancţiunile americane vor avea de înfruntat consecinţe grave”.
Cele şapte entităţi vizate de noile sancţiuni sunt compania Petroleos de Venezuela, PCCI (Jersey/Iran), Royal Oyster Group (Emiratele Arabe Unite), Speedy Ship (Emiratele Arabe Unite/Iran), Tanker Pacific (Singapore), Ofer Brothers Group (Israel) şi Associated Shipbroking (Monaco).
Jim Steinberg, numărul doi în ierarhia Departamentului de Stat, a afirmat că sancţiunile accentuează presiunile exercitate asupra Iranului, pentru a determina regimul de la Teheran să-şi respecte obligaţiile internaţionale.
Şi Uniunea Europeană a decis, luni, să sancţioneze mai mult de 100 de companii bănuite că au legături cu programul nuclear şi balistic iranian, precum şi cinci persoane, în principal directori de companii.
Ţările din Grupul celor Şase (Germania, China, SUA, Franţa, Marea Britanie şi Rusia) bănuiesc Iranul că încearcă să obţnă armament nuclear, sub acoperirea unui program nuclear civil.
Statele Unite au mai sancţionat, începând din vara anului trecut, şi alte nouă companii care aveau legături cu sectorul energetic iranian şi au convins mai multe multinaţionale să renunţe la contractele cu Iranul.
SUA au anunţat marţi şi sancţiuni împotriva a 16 entităţi străine cu activităţi comerciale legate de producţia de arme de distrugere în masă sau rachete cu Iranul, Coreea de Nord sau Siria. Printre acestea se numără două companii belaruse, trei firme şi un cetăţean chinez, cinci entităţi şi un cetăţean iranian, o companie nord-coreeană şi una venezuelană.