O grupare armată a atacat Parlamentul libian şi a cerut suspendarea acestuia

Libia este în pragul anarhiei de la îndepărtarea de la putere a regimului condus de Muammar Kadhafi, în octombrie 2011, iar autorităţile de tranziţie nu reuşesc să controleze numeroasele grupări armate care fac legea în ţară. Formate din foşti rebeli şi dominate de islamişti, aceste grupări acoperă golul de securitate lăsat de stat, care depune eforturi pentru construirea instituţiilor.

Preşedintele Congresului General Naţional (CGN, Parlament), Nuri Abu Sahmein, a sugerat că atacul asupra Parlamentului ar fi avut loc la comanda fostului general Khalifa Haftar, dar Guvernul libian a afirmat ulterior într-un comunicat că nu există "nicio legătură" între evenimentele de la Tripoli şi atacurile de la Benghazi.

Potrivit unor martori, atacatorii ar fi membri ai influentelor brigăzi din Zenten, cunoscute pentru opoziţia faţă de islamişti, care au mai atacat Parlamentul libian.

Confruntări au avut loc ulterior între membrii acestei mişcări şi o grupare rivală, provocând doi morţi şi 55 de răniţi, potrivit unui bilanţ al Guvernului.

Un colonel care a afirmat că vorbeşte în numele armatei a anunţat duminică seara "suspendarea" Parlamentului, cea mai înaltă autoritate politică a ţării. "Noi, membrii armatei şi revoluţionarii (foştii rebeli), anunţăm suspendarea CGN", a declarat colonelul Mokhtar Fernana, prezentat la două posturi particulare de televiziune ca şef al Poliţiei Militare, precizând că nu este vorba despre o lovitură de stat.

Acest colonel, originar din oraşul Zenten, situat la 170 de kilometri sud-vest de Tripoli, nu a precizat cum va fi pus în aplicare acest anunţ, în absenţa unei armate profesioniste, într-o ţară în care miliţiile fac legea.

Ulterior, unul dintre cele două posturi de televiziune care a difuzat comunicatul, Libya International, a fost vizat de un atac cu rachetă, care a provocat pagube materiale.

- Lovitură de stat?

În luna februarie, brigăzile din Zenten au dat un ultimatum CGN pentru a ceda puterea, iar ulterior Parlamentul a denununţat ameninţarea unei "lovituri de stat".

Ales în iulie 2012 pentru un mandat de 18 luni, CGN a provocat nemulţumirea populaţiei, după ce a anunţat prelungirea mandatului până în decembrie 2014.

La presiunea opiniei publice, Legislativul libian a anunţat însă că va ceda puterea unui nou Parlament, în urma unor alegeri a căror dată nu a fost însă stabilită.

La Benghazi, Khalifa Haftar, un general în rezervă care a participat la revolta împotriva regimului lui Muammar Kadhafi, în 2011, a lansat vineri dimineaţa o operaţiune împotriva grupărilor islamiste înarmate din regiune. Cel puţin 79 de persoane au fost ucise şi alte 141 rănite în urma confruntărilor din Benghazi.

Mai mulţi ofiţeri, inclusiv din aviaţia libiană, s-au alăturat forţelor conduse de generalul Haftar, care au lansat raiduri aeriene asupra poziţiilor deţinute de grupările radicale.

În plus, baza aeriană de la Benina a fost vizată în noaptea de duminică spre luni de un atac cu rachete care nu s-a soldat cu victime, potrivit comandantului bazei Saad Al-Werfalli.

Generalul Haftar a anunţat vineri retragerea trupelor de la Benghazi, însă a asigurat că nu va abandona regiunea. "Fiecare luptă este urmată de o reorganizare a unităţilor. Vom reveni în forţă", a declarat el.

Tripoli consideră această ofensivă drept o tentivă de lovitură de stat, potrivit unui comunicat dat publicităţii sâmbătă de Parlamentul libian.

Generalul Khalifa Haftar a respins acuzaţiile şi a subliniat că nu vizează preluarea puterii, ci doar combaterea terirismului în regiune.