Atacul contra ONU generează temeri privind transferul de securitate în Afganistan

La 1 aprilie, între 2.000 şi 3.000 de manifestanţi, care protestau faţă de incendierea în public a unui exemplar al Coranului, în Statele Unite, au luat cu asalt birourile ONU şi au ucis trei angajaţi europeni şi patru gărzi nepaleze.

Ceea ce s-a petrecut este „semnificativ, pentru că toată lumea percepe Mazar-i-Sharif drept un caz rar în Afganistan”, a subliniat Haroun Mir, directorul Centrului afgan pentru Cercetări şi Studii Politice.

Dominat de cupolele cunoscutului său sanctuar, acest important oraş din nord este, de obicei, scutit de violenţe şi atentate ale insurgenţilor talibani, iar forţele internaţionale sunt aproape absente în oraş.

ONU: Reducerile de ajutor american amenință milioane de afgani cu foametea

Consiliul de Securitate al ONU se întrunește pentru a discuta despre Gaza

Mazar-i-Sherif este, deci, una dintre cele şapte zone alese de NATO şi preşedintele afgan, Hamid Karzai, pentru a inaugura, la 1 iulie, procesul „de tranziţie”, în cadrul căruia, în mod progresiv, armata şi poliţia afgane vor prelua misiunea de a garanta securitatea în ţară.

Atacul contra ONU a pus în evidenţă lacunele îngrijorătoare din rândul forţelor de ordine, care au fost rapid depăşite de situaţie.

„Va avea loc o anchetă”, a dat asigurări reprezentantul ONU în Afganistan, Staffan de Mistura, care vrea „să afle de ce nu exista un cordon de poliţie suficient” în faţa birourilor ONU, în acea zi.

Poliţiştii „au fost neputincioşi”, a admis comandantul poliţiei locale, generalul Ismatullah Alizai. Acestora „le lipsea echipamentul” şi au fost „surprinşi” de atac, pentru că „poliţia nu era pregătită pentru aşa ceva”, a recunoscut generalul.

„Dar am învăţat lecţia (…), de-acum acţionăm dur, zi şi noapte, pentru a pregăti forţele de securitate pentru tranziţie”, a dat el asigurări.

Comandantul forţelor NATO în Afganistan, generalul american David Petraeus, dă asigurări că „a luat pulsul” situaţiei de la Mazar-i-Sharif şi că nu îşi face nicio grijă cu privire la începutul tranziţiei.

La fel ca autorităţile locale, el a dat asigurări că „indivizi” infiltraţi au provocat violenţele. Poliţia afirmă că a arestat trei persoane, suspectate că au plănuit atacul contra ONU, între care un taliban care a renunţat la cauza rebeliunii.

„Insurgenţii talibani”, deşi dezmint, sunt indicaţi ca autori. Dar oficiali din cadrul poliţiei au evocat, de asemenea, sub protecţia anonimatului, o posibilă tentativă, din partea rivalilor politici, de a sabota autoritatea puternicului guvernator al provinciei, Atta Mohammad Nour, fostă căpetenie de război.

În oraş a revenit calmul, dar o parte a populaţiei locale s-a declarat îngrijorată. „Nu mai am încredere în forţele noastre de securitate”, a declarat un student, în vârstă de 25 de ani. „Eşecul total al forţelor de ordine de a împiedica atacul contra ONU şi asasinarea angajaţilor săi arată cât de slabe sunt”, a subliniat el.

„Nu este un moment prea bun pentru a transfera comanda forţelor noastre de securitate la Mazar-i-Sharif”, a mai apreciat tânărul, sub acoperirea anonimatului.

Atacul a evidenţiat, mai ales, o animozitatea în creştere faţă de străini, în Afganistan, după zece ani de prezenţă militară occidentală, chiar într-o zonă care se opune în mod tradiţional talibanilor. Acesta a arătat că nicio regiune nu este la adăpost de violenţe.

„Ceea ce s-a petrecut la Mazar-i-Sharif arată că situaţia, în general, se deteriorează rapid, în prezent” în Afganistan, „într-un moment crucial”, a declarat Haroun Mir.