Szijjártó, care a primit prestigiosul Ordin de Prietenie al Rusiei cu câteva luni înainte de invazia din februarie a Ucrainei, a insistat să menţină deschise canalele de comunicare cu Moscova, argumentând că Ungaria nu are cum să se decupleze de resursele energetice ruseşti suficient de repede fără a-şi afecta grav propria economie.
Legăturile Budapestei cu Moscova au neliniştit partenerii săi occidentali. Ungaria a adoptat o poziţie neutră cu privire la războiul din Ucraina, iar guvernul a declarat că partenerii internaţionali ar trebui să menţină relaţii pragmatice cu Moscova.
Mişcarea vine în contextul în care UE se pregăteşte pentru o criză energetică tot mai gravă în această iarnă. Bruxelles-ul a cerut statelor membre să reducă cererea cu 15% între august şi martie, iar Rusia a fost acuzată că se foloseşte de aprovizionarea cu energie pentru a şantaja Europa.
La conferinţa de presă care a urmat reuniunii miniştrilor de externe, Lavrov a declarat că i-a spus lui Szijjártó că Rusia va lua în considerare cererea Ungariei. El a pus în contrast cooperarea strânsă a Rusiei cu statul membru al UE cu tensiunea dintre Moscova şi restul blocului comunitar.
„Avem o înţelegere reciprocă că noi, atât Rusia, cât şi Ungaria, suntem întotdeauna conduşi de interesele noastre naţionale”, a declarat Lavrov, după o critică îndelungată a politicii de sancţiuni a UE, potrivit FT.
Szijjártó a declarat că pacea ar trebui să fie obiectivul primordial al diplomaţiei internaţionale, cu o încetare imediată a focului.
„Nu ne dorim din nou o ordine mondială în care să ne aflăm la periferia unui bloc, într-o zonă tampon sau într-o zonă de lângă o zonă tampon. Am trecut prin asta o dată. Am pierdut zeci de ani din cauza ei”, a spus el, potrivit FT.
Budapesta a votat pentru cele şase pachete de sancţiuni ale UE impuse Rusiei după izbucnirea războiului. Cu toate acestea, a obţinut o scutire pe termen nelimitat de la o interdicţie de import de petrol rusesc, după ce a ameninţat că îşi va folosi dreptul de veto pentru a bloca ultimul pachet.