O plângere privind interdicţia vălului integral în Franţa, trimisă de CEDO direct instanţei supreme

Plângerea a fost încredinţată iniţial unei Camere de şapte judecători, însă aceasta a decis, înainte să o examineze, să se desesizeze şi să o trimită direct Marii Camere, alcătuită din 17 judecători, decizie căreia "nu i s-a opus nicio parte", a precizat joi Curtea de la Strasbourg într-un comunicat.

Cazul urmează să fie audiat în şedinţă publică la toamnă, potrivit unei surse interne de la CEDO. Deciziile Marii Camere sunt definitive.

Reclamanta, identificată de Curte cu iniţialele "S.A.S." este o franceză născută în 1990. Ea protestează faţă de legea din 11 octombrie 2010 care interzice ascunderea feţei în spaţiul public.

Plângerea a fost depusă la CEDO în aceeaşi zi în care legea a intrat în vigoare, la 11 aprilie 2011.

O musulmană practicantă, "S.A.S. declară că poartă burqa pentru a fi în acord cu credinţa, cultura şi convingerile sale personale", potrivit unui rezumat al cazului, furnizat de CEDO.

Ea precizează că este vorba despre o haină care acoperă corpul în întregime, care include un văl fin ce acoperă faţa, dar şi un niqab, un văl ce acoperă faţa cu excepţia ochilor.

Reclamanta subliniază că "nici soţul său, nici vreun alt membru al familiei nu exercită presiuni asupra sa pentru ca să se îmbrace astfel". Ea adaugă că poartă niqabul în public şi în privat, însă nu în mod sistematic.

"Ea acceptă să nu poarte niqabul în anumite circumstanţe, dar doreşte să poată să îl poarte atunci când optează să o facă", potrivit aceleiaşi surse. Ea declară că "obiectivul său nu este să creeze neplăcere celuilalt, ci să fie în acord cu ea-însăşi".

S.A.S. invocă mai multe articole din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, între care cele privind "libertatea de exprimare", "dreptul la libertate de gândire, conştiinţă şi religie", "respectarea vieţii private şi de familie" şi "interdicţia discriminării".