O rachetă americană de tip Hellfire dată dispărută în Europa în 2014 apare în mod misterios în Cuba

Această pierdere de tehnologie militară sensibilă reprezintă unul dintre cele mai grave incidente de acest tip şi le provoacă îngrijorări americanilor cu privire la faptul că ar putea ajunge pe mâna Chinei, Rusiei sau Coreei de Nord, comentează ziarul.

Trimiterea neintenţionată a rachetei în Cuba i-a consternat pe anchetatori dar şi pe experţi care lucrează în cadrul unui sistem de reglementare menit să împiedice tocmai ca asemenea echipamente să ajungă pe mâina cui nu trebuie, potrivit surselor citate.

Autorităţile americane au încercat - timp de peste un an, în contextul relansării istorice a relaţiilor dintre Statele Unite şi Cuba - să determine Guvernul cubanez să le restituie racheta, afirmă aceleaşi surse. Concomitent, anchetatori federali au luat urma documentelor rachetei, pentru a stabili dacă aceasta a ajuns în Cuba în urma activităţii unor spioni sau infractori ori dacă a fost vorba despre o serie de gafe.

Hellfire este o rachetă de tip aer-sol, lansată de obicei de la bordul unor elicoptere. Ea a fost concepută ca armă antitanc în urmă cu mai multe decenii, dar a fost modernizată şi a devenit o parte importantă a arsenalului antiterorist al Guvernului american. În prezent este lansată de la bordul unor avioane fără pilot de tip Predator, ultizate în atacuri asupra unor ţinte în ţări ca Yemenul şi Pakistanul, potrivit surselor citate.

Racheta respectivă nu conţinea explozivi, însă oficiali americani sunt îngrijoraţi că autorităţile din Cuba ar putea împărtăşi tehnologiile senzorilor şi sistemului de ţintire cu ţări ca Rusia, China sau Coreea de Nord, afirmă aceste surse care, în schimb, nu se tem că Havana ar putea încerca să demonteze racheta cu scopul de a-şi dezvolta tehnologii similare.

Este neclar dacă vreunul dintre adversarii Statelor Unite au obţinut vreodată informaţii despre racheta de tip Hellfire, subliniază WSJ.

Oficiali americani au declarat că acest caz de rachetă dată dispărută - extrem de neobişnuit - relevă îngrijorări mai vechi cu privire la securitatea livrărilor comerciale şi dificultatea în a ţine elemente importante sub o atentă supraveghere.

Guvernul american acţionează în acest caz în două direcţii, şi anume încearcă să obţină racheta înapoi şi vrea să stabilească cine a deviat-o de la curs, eventual în mod intenţionat. Acest efort a avansat încet, potrivit unor surse la curent cu ancheta, în principal pentru că cele mai importante indicii se află în Europa, unde culegerea de probe se efectuează în baza unor solicitări diplomatice transnaţionale, un proces care poate dura ani de zile.

Racheta a fost expediată de pe Aeroportul Internaţional Orlando, la începutul lui 2014, pentru ca să fie folosită în cadrul unui exerciţiu militar NATO, potrivit unor surse la curent cu dosarul. Lada cu racheta a fost marcată astfel încât să semnaleze că este vorba despre un material supus unor controale de export riguroase, iar informaţiile livrării ar fi semnalat clar oricui că nu manipulează o încărcătură obişnuită, subliniază aceste surse.

Ea a fost trimisă de către producător - Lockheed Martin Corp. - după ce compania a obţinut permisiunea în acest sens a Departamentului de Stat, care supervizează împărtăşirea tehnologiei militare sensibile cu aliaţii.

Un purtător de cuvânt al Lockheed Martin a refuzat să comenteze pe marginea cazului, trimiţând WSJ către oficiali guvernamentali.

John Kirby, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, a declarat că instituţia este supusă unor restricţii federale în ceea ce priveşte eventuale comentarii pe tema autorizării şi conformităţii unor chestiuni comerciale în domeniul Apărării.

Potrivit surselor la curent cu dosarul, lada cu racheta a fost trimisă în Spania şi a fost utilizată în cadrul exerciţiului militar. Însă, din motive încă neclare, după ce a fost împachetată a început un adevărat periplu prin Europa. Ea a fost încărcată într-un camion şi a ajuns în cele din urmă în Germania.

Potrivit unui oficial american, racheta a fost împachetată la Rota, în Spania, unde a fost amplasată într-un camion aparţinând unei alte firme de transport de mărfuri, cunoscută oficialilor care urmăresc asemenea încărcături în tranzit. Firma respectivă de camioane a predat racheta altei firme de transport, care urma să o ducă la bordul unui zbor de la Madrid. Avionul respectiv urma să o ducă la Frankfurt, în Germania, de unde urma să fie expediată, cu alt zbor, către Florida.

Însă, la un moment dat, oficiali însărcinaţi cu încărcarea la bordul primului avion şi-au dat seama că racheta nu se afla în încărcătură, porivit unui oficial guvernamental. În urma unor verificări, oficiali şi-au dat seama că racheta a fost încărcată la bordul unui camion care opera pentru Air France, care a dus-o pe Aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Acolo ea a fost pusă pe un "palet mixt" cu marfă şi îmbarcată într-un avion Air France. Până când a depistat-o firma din Madrid însărcinată cu localizarea, racheta se afla la bordul unui avion Air France în drum către Havana.

WSJ scrie că a încercat, fără succes, să contacteze Air France pe această temă.

La aterizarea avionului la Havana, un oficial local a observat eticheta de pe ladă şi a confiscat-o, potrivit unor surse la curent cu dosarul. În iunie 2014, oficiali de la Lockheed Martin şi-au dat seama că racheta care lipsea probabil că se afla în Cuba şi au notificat Departamentul de Stat, potrivit surselor citate. Agenţi în domeniul Imigraţiei şi Vămii, dar şi procurori de la Departamentul Justiţiei anchetează în prezent pentru a stabili dacă redirecţionarea rachetei a fost o infracţiune.

Mai multe dintre sursele la curent cu acest caz au declarat că pierderea rachetei de tip Hellfire este, din câte îşi amintesc ei, cel mai rău exemplu de erori ce pot interveni în transportul internaţional de tehnologie militară sensibilă. Există cazuri în care asemenea tehnologii se pierd în tranzit, însă practic nu s-a mai auzit, până acum, ca un asemenea transport să ajungă într-o ţară vizată de sancţiuni, precum Cuba, au subliniat experţi în această industrie.

Peter Singer de la New America Foundation consideră că unele ţări ar dori să intre în posesia unor părţi ale rachetei, pentru a dezvolta contramăsuri sau a-şi îmbunătăţi sistemele de rachete. El avertizează că incidentul a devenit motiv de îngrijorare cu privire la o eventuală proliferare.

Pentagonul a cerut Agenţiei pentru informaţii militare (DIA) să evalueze impactul incidentului asupra securităţii, pentru a determina eventuale riscuri. Oficiali în domeniul Apărării au confirmat că DIA a făcut acest lucru, însă Agenţia a refuzat să comenteze.

Ambasada Cubei la Washington nu a răspuns mesajelor prin care WSJ a invitat-o să comenteze incidentul. Reprezentanţi de la ambasadele Spaniei şi Franţei nu au comentat imediat, iar încercările de a contacta Ambasada Germaniei s-au soldat cu un eşec, precizează ziarul.

În cazul în care racheta a fost trimisă intenţionat în Cuba, ar putea fi vorba despre o încălcare a legii privind controlul exportului de armament şi despre o eventuală încălcare a sancţiunilor impuse Cubei. Exporturile militare americane sunt interzise în peste 25 de ţări, iar Cuba a fost adăugată pe această listă în 1984.

Racheta de tip Hellfire a fost dată dispărută într-o perioadă foarte sensibilă a relaţiilor dintre Statele Unite şi Cuba. În iunie 2014, când Statele Unite şi-au dat seama că racheta se află în Cuba, Departamentul de Stat a angajat negocieri secrete în vederea normalizării relaţiilor cu Havana, punând capăt Războiului Rece.

În cazul în care racheta a fost pierdută din cauza unei erori umane, ancheta penală va fi închisă, iar Departamentul de Stat va fi cel care va stabili dacă va încheia un acord cu Lockheed Martin asupra incidentului.

Companiile care încalcă legislaţia în domeniul acestor exporturi pot fi amendate cu milioane de dolari, potrivit unui oficial de la Departamentul de Stat. Firme mari în domeniul Apărării ca Northrop Grumman Corp. şi Boeing Co. au ajuns la acorduri, potrivit Departamentului. Lockheed Martin a fost citat, în trecut, inclusiv în 2000 şi 2008, pentru 16 încălcări. În alt caz, BAE Systems PLC a plătit, în 2011, Trezoreriei 79 de milioane de dolari, cea mai mare amendă aplicată vreodată.

Lockheed Martin, care a dezvăluit în mod voluntar incidentul, cooperează cu anchetatorii, potrivit unor oficiali americani.

Citeşte şi: Barack Obama vrea să meargă în Cuba în 2016, condiţionând vizita de situaţia drepturilor omului