Oamenii de ştiinţă au descoperit şarpele pitic. Lungimea sa nu depăşeşte dimensiunile unui creion

Noul Levitonius mirus, cunoscut şi sub numele de şarpe pitic Waray, este originar din insulele Samar şi Leyte din Filipine, un arhipelag cu o biodiversitate excepţională care include cel puţin 112 specii de şarpe terestru, potrivit studiului.

Această specie are cel mai mic număr de vertebre dintre toate speciile de şarpe din lume, potrivit studiului, şi are un craniu lung şi îngust în raport cu dimensiunea sa, a explicat Weinell într-o conversaţie cu CNN.

Weinell a subliniat importanţa colaborării dintre oamenii de ştiinţă din SUA şi oamenii de ştiinţă din Filipine, promovând înţelegerea biodiversităţii din regiune.

Iniţial, Weinell era interesat să afle mai multe despre un grup de şerpi numit Pseudorabdion. „Am secvenţiat ADN dintr-o multitudine de exemplare din acel grup şi acesta a fost de fapt identificat greşit ca aparţinând speciei Pseudorabdion”, a declarat Weinell.

Şarpele are dimensiunile unui creion

Şarpele este descris ca un gen şi o specie „miniaturizată”, mult mai mică decât rudele sale cele mai apropiate, a spus Weinell. În timp ce Levitonius mirus atinge cel mult 17 cm în lungime, „dimensiunea unui creion (...) cele mai apropiate rude ar putea fi de trei până la patru ori mai mari”.

Cele trei exemplare care au fost examinate în studiu sunt singurele găsite vreodată, iar şarpele nu a fost niciodată fotografiat în viaţă, a declarat Weinell. „Există încă un habitat bun pentru ca aceştia să existe, dar ei trăiesc sub pământ, aşa că este greu să-i găseşti dacă nu ai condiţiile perfecte care ar putea să îi facă să iasă deasupra solului”, a explicat acesta.

Weinell anticipează că mai multe specii de acest gen vor fi găsite în cele din urmă în Filipine, deşi faptul că aceşti şerpi sunt adaptaţi vieţii subterane ar putea complica sarcina oamenilor de ştiinţă.

Colecţiile de biodiversitate permit oamenilor de ştiinţă să se întoarcă la exemplare şi să le studieze în continuare în moduri noi.

Mai sunt multe de descoperit sau redescoperit, mai ales pe măsură ce tehnologia avansează şi noi date devin disponibile oamenilor de ştiinţă.

„Acum că primim date de la genomuri întregi de şerpi, ceea ce ne schimbă modul de a înţelege evoluţia în ansamblu, într-adevăr, modul în care definim speciile continuă să se schimbe”, a spus Weinell.