Comisia Europeană vrea să creeze o nouă instituţie pentru lupta împotriva terorismului – presă

Directorul Comisiei pentru lupta împotriva terorismului, Olivier Luyckx, a declarat miercuri, la Bruxelles, într-o audiere în faţa Parlamentului European, că ia în calcul crearea unei noi entităţi care să reunească actualele agenţii de securitate, şi anume CEPOL, COSI, EUROJUST şi FRONTEX, sub conducerea coordonatorului luptei împotriva terorismului la nivelul Uniunii, Gilles de Kerchove.

„Iată cum văd eu schimbarea: crearea unui sistem care să-l copieze pe cel creat pentru a monitoriza crizele externe (în cadrul SEAE), un singur ghişeu pentru toate informaţiile”, a declarat el. De altfel, Strategia pentru Securitate Internă a Uniunii conţine, în opinia sa, „embrionul” acestui proiect. „În prezent, centrele de criză din statele membre fac schimb de contacte şi informaţii pe bază voluntară şi informală. Trebuie să facem un pas înainte (…) să vedem cum să realizăm aceste legături, într-un mod mai strâns”, a conchis Luyckx.

Comisia Europeană a prezentat ProtectEU. Ce cuprinde noua strategie europeană de securitate internă

Comisia Europeană sprijină 135 de proiecte noi pentru a ajuta statele membre să își pună în aplicare agenda

El a mai subliniat că noul organism nu va fi un serviciu de informaţii al UE care să îşi realizeze propriile operaţiuni pe teren. „Nu avem niciun mandat, niciun chef şi nicio perspectivă să facem muncă de informaţii. Dar suntem pregătiţi să-i adăugăm valoare, dacă suntem mandataţi de statele membre”, a precizat acesta.

Directorul serviciilor austriece de luptă împotriva terorismului, Peter Gridling, a mers şi mai departe. „A venit vremea să ne punem această întrebare: este realist să începem să ne gândim la un viitor serviciu de informaţii al Uniunii? Eu cred că este realist”, a spus el. Austria şi Belgia au fost primele care au propus crearea unui asemenea serviciu, după atentatul de la Madrid, din 2004. Însă iniţiativa a fost respinsă de statele „mari”. Gridling a notat, de asemenea, existenţa, în continuare, a unor „poziţii diferite” ale capitalelor europene asupra acestui subiect.

Serviciile ţărilor din Uniune funcţionează în baza unor reguli de limitare a informaţiei la cât mai puţine persoane, a spus el, adăugând că statele membre nu au încredere în păstrarea secretului de către instituţiile UE.