Emomali Rahmon, reales preşedinte al Tadjikistanului cu peste 80% dintre voturi

„Candidatul Emomali Rahmon a adunat 83,6% dintre sufragii”, a declarat preşedintele Comisiei Electorale, Şermuhamad Şohien, în cadrul unei conferinţe de presă, la Duşanbe, capitala Tadjikistanului. Rata de participare la vot a fost de 86,6%, a adăugat el.

Preşedintele în exerciţiu, aflat la putere începând din 1992, a fost reales pentru un al patrulea mandat de şapte ani, depăşind scorul pe care l-a înregistrat în precedentul scrutin, din 2006, când a obţinut 79,3% dintre voturi, cu o rată de participare de peste 90%.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a emis rezerve faţă de acest scrutin, la care au lipsit principalele formaţiuni de opoziţie.

Tarifele impuse de Trump ar putea crea o oportunitate pentru China

Sean „Diddy”, acuzat de noi infracțiuni înainte de procesul penal

Ceilalţi cinci candidaţi înscrişi în cursa prezidenţială erau puţin cunoscuţi şi consideraţi, de către observatori, ca destinaţi să ofere scrutinului o aparenţă de pluralism. Niciunul nu a obţinut mai mult de 5% dintre sufragii.

Primul dintre ei a terminat comunistul Ismoil Talbakov, care a obţinut 5% dintre voturi.

Preşedintele Partidului Democratic, Saidjafar Ismonov, a terminat pe ultimul loc, obţinând 1%.

Ismonov a afirmat miercuri pentru AFP că este „sigur de victoria sa” şi nu are „nicio critică” în privinţa desfăşurării scrutinului.

OSCE a subliniat într-un raport că singura „campanie vizibilă” a fost cea a preşedintelui în exerciţiu. Organizaţia avea programată o conferinţă de presă la ora locală 14.00 (11.00, ora României), pentru a-şi prezenta concluziile.

Principala formaţiune de opoziţie, Partidul Renaşterii Islamice, a boicotat scrutinul.

Candidata acestei formaţiuni moderate, Oinihol Bobonazarova, o avocată şi activistă pentru drepturile omului în vârstă de 65 de ani, a renunţat să participe, afirmând că susţinătorii săi au fost supuşi unor „presiuni” în momentul colectării semnăturilor.

Partidul Social-Democrat, o altă formaţiune de opoziţie, a anunţat, la rândul său, că va boicota alegerile, din cauza „încălcării Constituţiei, a fraudelor organizate, a lipsei de democraţie şi transparenţă”.

Misiunea de observatori a Comunităţii Statelor Independente (CSI), o organizaţie constituită din ţări foste membre ale Uniunii Sovietice şi dominată de Rusia, a afirmat, la rândul său, joi, că procesul electoral a fost „deschis, transparent şi în conformitate cu cerinţele democratice”.

Alegători intervievaţi miercuri păreau că nu îşi fac iluzii în privinţa rezultatului scrutinului, însă au subliniat că speră la o îmbunătăţire a situaţiei economice în această ţară vecină Afganistanului, cea mai săracă din fosta Uniune Sovietică.

În vârstă de 61 de ani, Emomali Rahmon, aflat la conducerea ţării începând din 1992, când a înlăturat de la putere Guvernul de coaliţie instalat după prăbuşirea Uniunii Sovietice, beneficiază de amendamentele privind anularea limitării numărului de mandate adoptate în 2003, ceea ce îi permite, potrivit ultimilor rezultate de la alegeri, să se menţină la putere până în 2020.

Acest fost preşedinte de colhoz în perioada sovietică beneficiază de o anumită popularitate pentru că a adus pacea în Tadjikistan, după un război civil sângeros în anii ’90 între putere şi o gherilă islamistă.

Însă, sub conducerea sa, ţara a suferit din punct de vedere economic. Afectaţi de sărăcie, sute de mii de tadjici au plecat să muncească în străinătate, mai ales pe şantierele din Rusia.

Rahmon beneficiază de sprijinul Rusiei. Preşedintele tadjic şi omologul său rus Vladimir Putin au semnat în 2012 un acord privind menţinerea pentru 30 de ani a unei baze militare ruse în Tadjikistan, ţară membră a Organizaţiei Tratatului pentru Securitate Colectivă, constituită de ţări membre ale CSI şi dominată de Moscova.